ȚĂRILE DE JOS: aspecte inedite dintr-o țară unică

Blonda de la ”Fermier, caut nevastă”

La jumătatea lunii iunie 2024, oficialitățile au anunțat că o concurentă de la emisiunea sus-menționată a fost selectată pentru a ocupa un post de ministru în guvernul olandez: tânăra s-a măritat inițial cu proprietarul unei firme de lactate, moment care a făcut-o celebră în întreaga lume. Acum, la cei 39 de ani ai săi, este membru al Executivului în provincia Friesland și se ocupă de agricultură și politica privind azotul.

Viața lui Femke Marije Wiersma a luat o întorsătură neașteptată în ultimii 15 ani: în 2010 mergea la altar cu fermierul, iar în 2019, semna actele de divorț. După ce a încheiat relația, a început o carieră în domeniul politic.

A intrat în Partidul BBB ca membru al consiliului de conducere și ca membru candidat pentru Parlamentul olandez. În momentul în care partidul a avut primele alegeri pentru Camera Reprezentanților, blondina ar fi putut obține o poziție foarte bună.

Totuși, a refuzat pentru că avea grijă de cei patru copii ai săi. Ulterior, a devenit pentru patru ani consilier politic la Uniunea Olandeză a Fermierilor de Lactate. A fost, de asemenea, și lobbyist pentru Asociația pentru Conservarea Fermierilor și a Mediului, tot pentru patru ani și consilier de comunicare pentru Team Agro NL timp de doi ani, editorialist și multe altele. Din iunie 2021 până în iulie 2023, a fost ofițer de politică parlamentară.

Astfel,  în cei 15 ani, de când a fost văzută la TV nu mai este o simplă tânără de 24 de ani care să își caută iubirea, ci, o mamă și o femeie extrem de vocală în spațiul public. A avut realizări și funcții, dar alegerea sa pentru postul de ministru al Agriculturii a stârnit un val de reacții.

Pe de-o parte, sunt cei care o laudă pentru că a reușit să-și depășească, peste așteptări, condiția. Au făcut-o chiar și „stea”, după toată ambiția de care a dat dovadă.

Pe de altă parte, sunt și cei care i-au pus la îndoială calitățile politice și au numit-o chiar „ușoară”, pentru aparițiile sale de la emisiunea TV.

Dreapta radicală olandeză

Formaţiunea de dreapta radicală, condusă de Geert Wilders a reuşit pe 1 iulie 2024 să formeze un guvern de coaliţie de dreapta, care-l va avea ca prim-ministru pe Dick Schoof, un tehnocrat expert în chestiuni de securitate şi azil, care va conduce o echipă de miniştri cu experienţă politică.

Noul guvern are 15 miniştri tehnocraţi, din care cinci provin din formaţiunea de dreapta radicală Partidul pentru Libertate (PVV), patru din formaţiunea liberală Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), patru din partidul creştin-democrat Noul Contract Social (NSC) şi doi din partidul ţărănesc de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB). Noul executiv olandez urmează să prezinte în septembrie 2024, programul de guvernare.

Polițistul și cerșetorul

Haarlem, un oraș pitoresc din Țările de Jos atrage turiștii cu străzile sale înguste și arhitectura fermecătoare, dar, realitatea din spatele acestui decor idilic este adesea mai puțin plăcută. Un aspect al vieții de zi cu zi care a stârnit îngrijorare în rândul locuitorilor este prezența cerșetorilor români în centrul orașului.

Un polițist a arătat siderat pe Facebook, cât câștigă un cerșetor român într-o săptămână (Poliția olandeză, siderată de cât face pe săptămână un cerșetor român: Mai mult decât salariul pe două luni în România (stiripesurse.ro), postat pe 30 martie 2024): peste 1.000 de euro. Adică mai mult decât ar câștiga un muncitor cu salariul minim în România în două luni.

Polițistul a dezvăluit detalii șocante despre situația cerșetorilor români, evidențiind un aspect al vieții de zi cu zi care este adesea trecut cu vederea: într-o societate în care adesea privim cerșetoria ca pe o formă de nevoie extremă și disperată, adevărul este că unii cerșetori, inclusiv cei români din Haarlem, sunt departe de a fi lipsiți de mijloace.

Prin intermediul postărilor sale, polițistul a încercat să dezvăluie această realitate dură, sperând să ofere o perspectivă mai profundă asupra fenomenului cerșetoriei. avertismentul polițistului nu este doar despre evitarea interacțiunilor cu acești cerșetori din punct de vedere legal, ci și despre protejarea bunăstării și siguranței comunității.

Trauma Regelui Alexander

Willem-Alexander Claus George Ferdinand (n. 1967), este începând cu 30 aprilie 2013, actualul rege al Regatului Țărilor de Jos, care cuprinde: Țările de Jos, Curaçao, Aruba și Sint Maarten. El este Șeful Casei de Amsberg și fiul cel mare al reginei Beatrix. A servit în marina regală olandeză și a studiat istoria la Universitatea Leiden.

Regele Willem-Alexander este interesat în probleme internaționale de management al apei și de sport. S-a căsătorit în 2002 cu Maximaima Zorreguieta Cerruti și au împreună trei fiice: Prințesa Catharina-Amalia (n. 2003), Prințesa Alexia (n. 2005) și Prințesa Ariane (n. 2007).

La jumătatea lunii iunie 2024, Regele Willem-Alexander a dezvăluit că a fost foarte agresat la școală când era copil. Dar nu numai elevii l-au agresat, ci și profesorii l-au abordat foarte greu pentru că era prințul moștenitor. Regele o numește „experiență traumatică” (‘Trauma for Dutch king Willem-Alexander’ (msn.com)).

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu

Comments

comments