Navă multirol, patru şalupe şi elicoptere – în dotarea viitoare a IGSU
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) va fi dotat, în viitor, cu mijloace de mobilitate aeriană, respectiv elicoptere pentru misiuni de căutare-salvare sau pentru stingerea incendiilor de pădure, dar şi cu o navă multirol şi cu patru noi şalupe, potrivit prim-adjunctului Inspectorului general al IGSU, colonel Cristian Radu.
„Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, pe care îl avem deja aprobat, avem în derulare trei proiecte instituţionale şi avem în stadiul de preaprobare încă două proiecte, astfel ca, până în anul 2020 – şi cu perioada de extindere, dacă ne referim la perioada de implementare, până în 2023 – această instituţie (IGSU – n.r.) să capete o faţă profesionistă, capabilă să intervină şi să satisfacă întreaga plajă de misiuni cu care ne confruntăm”, a declarat, marţi, la Alba Iulia, colonel Cristian Radu.
El a adăugat că iniţiativele şi obiectivele conducerii IGSU vizează îmbunătăţirea dotării şi asigurării unităţilor cu tehnică de intervenţie adaptată zonelor de competenţă sau plajei tipurilor de risc existente, cum ar fi utilaje şi tehnică ce asigură o rezilienţă a comunităţilor. Un astfel de exemplu este cel ce vizează dotarea cu generatoare de mare capacitate, care „vor putea duce” o comunitate medie sau spitale de urgenţă timp de săptămâni din punct de vedere al independenţei energetice, a susţinut reprezentantul IGSU.
„Noi vom asigura achiziţia publică pentru dotarea cu mijloace de mobilitate aeriană. Aici avem în vedere atât elicoptere mici, destinate misiunilor de căutare-salvare în mediul montan sau în zone greu accesibile, dar şi echipamente grele (…) pentru stingerea incendiilor de pădure, de exemplu, care pot căra (…) cantităţi mari de apă care sunt necesare pentru acţiunea de stingere a incendiilor în astfel de cazuri”, a menţionat colonel Cristian Radu.
Acesta a precizat că IGSU nu dispune şi de avioane pentru astfel de intervenţii, dar că are posibilitatea de a solicita astfel de resurse prin Mecanimul European de Protecţie Civilă, în care România este parte.
„Mai avem un proiect care vizează, iarăşi, un nou concept, de intervenţie navală. România a beneficiat, în anii 80, de astfel de resurse. Vom avea la dispoziţie o navă multirol, care va executa misiuni de căutare-salvare în larg, adaptată şi certificată în conformitate cu standardele internaţionale aplicabile. Avem deja patru şalupe de mici dimensiuni, la fel, pentru acelaşi tip de misiuni pe Dunăre, şi vor fi suplimentate cu încă patru ambarcaţiuni de acest gen pentru ape interioare”, a mai spus colonel Cristian Radu.
40 de milioane de euro pentru înfiinţarea unor centre regionale de pregătire a personalului operativ
În același timp, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va derula un proiect în valoare de 40 de milioane de euro, dedicat atât acumulării de competenţe pentru personalul operativ, dar şi înfiinţării unei reţele de centre regionale de pregătire specializată, în Iaşi, Suceava, Timiş, Hunedoara, Dolj, Constanţa, Mureş şi Bucureşti.
„Am avut o lipsă totală de facilităţi şi infrastructură dedicate pentru activitatea de pregătire a personalului operativ. Am avut mult de suferit (…). Acum avem un proiect major pe care îl vom derula, în valoare de 40 de milioane de euro, care va fi dedicat acumulării de competenţe pentru personalul operativ, pe de o parte, dar şi creării unei reţele de centre regionale de pregătire dedicată şi specializată pentru asigurarea specialităţii lor, fie că vorbim de CBRN, de alpinişti de intervenţie, scafandri, paramedici, pompieri etc. Perspectiva este una optimistă în ceea ce ne priveşte”, a afirmat colonel Cristian Radu, prezent la bilanţul activităţii pe 2017 a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba.
Prim-adjunctul inspectorului general al IGSU a menţionat că va fi disponibilă o reţea naţională de centre de pregătire specializată, care să asigure pregătirea personalului operativ, precum competenţele vizate în cadrul fiecărei specialităţi.
„Plaja noastră de misiuni presupune atât misiuni de căutare-salvare din mediul acvatic, şi avem scafandri de intervenţie, avem şi autospeciale de intervenţie în fiecare subunitate subordonată, de asemenea avem alpinişti de intervenţie, avem paramedici sau resursele destinate pentru misiuni CBRN, unde România stă bine, dar vom continua să dezvoltăm această facilitate. Avem acum 32 de echipaje de prelevare, transport, depozitare şi analiză a probelor de apă, aer, sol, din punct de vedere al contaminării chimice. Deci toate aceste specialităţi vor fi acoperite prin aceste centre de pregătire, care presupun atât construcţii, cât şi personal formator specializat în asigurarea acestor pregătiri”, a susţinut colonel Cristian Radu.
Centrele vor fi la Iaşi, Suceava, Timiş, Hunedoara, Dolj, Constanţa, Bucureşti şi Mureş, a menţionat acesta.
Prim-adjunctul Inspectorului general al IGSU, colonel Cristian Radu, a participat, marţi, la Alba Iulia, la şedinţa de bilanţ a activităţii în 2017 a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba.
Probleme mari cu ambulanțele
Pe de altă parte, șeful ISU Cluj, Ion Moldovan, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că instituţia pe „stă prost” în ceea ce priveşte mijloacele de intervenţie, în special la ambulanţe, unele având peste 11 ani vechime.
„Din punct de vedere al dotării cu ambulanţe şi cu tehnică de intervenţie stăm prost, având în vedere că 60% din parcul de tehnică auto are norma de casare depăşită. La ambulanţe stăm cel mai prost, avem o singură ambulanţă cu o vechime de 6 ani în intervenţie, restul sunt de la 7 ani în sus”, a spus Ion Moldovan.
El a mai spus că durata medie de viaţă a unei ambulanţe este de 5-6 ani şi că cea mai nouă ambulanţă aflată în prezent la ISU Cluj este fabricată în 2012, restul fiind mult mai vechi.
Coordonatorul SMURD Cluj, Cristian Ursu, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că, în numeroase cazuri, ambulanţele s-au defectat pe drum.
„Cele mai mari probleme sunt legate de ambulanţele cu care lucrăm şi de aparatura care se găseşte pe aceste ambulanţe. Sunt ambulanţe vechi, aparatura este la fel de veche. Cele mai vechi cu care lucrăm sunt deja de 11 ani. Problemele apar în momentul în care te duci la un caz şi, pe drum, îţi dai seama că ambulanţa nu mai merge, eşti obligat să anunţi dispeceratul să trimită o altă resursă; ai ajuns la pacient, porneşti cu el spre spital şi, la un moment dat, nu-ţi mai merge maşina şi, tot aşa, eşti obligat să chemi altă resursă să-ţi preia pacientul respectiv. Sau, în situaţii şi mai grave, ţi se defectează ambulanţa şi ai un pacient critic în maşină. Au fost şi situaţii hilare când a trebuit să solicităm echipaj să ne preia pacientul, pentru că nu ni se mai închidea uşa de la ambulanţă şi chiar exista pericolul să-l pierdem”, a spus Cristian Ursu.
El a mai spus că, în acest fel, creşte timpul de intervenţi, în condiţiile în care, în situaţii critice, contează fiecare secundă pentru salvarea vieţii unui om.
Sursa: AGERPRES