Noi când vrem să vorbim cu Comisia Europeană, pe cine sunăm?

Facem noi ce facem și tot la vorbele lui Henry Kissinger ajungem! De fapt, la o anumită întrebare care i-a deranjat pe mulți atunci când a fost pusă și, foarte probabil, îi va deranja și acum: ,,Noi când vrem să vorbim cu Europa, pe cine trebuie să sunăm?”.

Poate că pe vremea când ilustrul șef al diplomației Statelor Unite punea  întrebarea, noi, aici, în România, nu aveam prea multe motive ca să ne-o punem și să o punem.

Dar după mai bine de cincisprezece ani de când suntem, cu acte în regulă, stat membru al Uniunii Europene, cu siguranță că am ajuns și noi la vorba sa.

Ce-i drept, într-o formulare ușor modificată, dar care, pe fond, nu schimbă cu nimic înțelesul variantei originale: ,,Noi, România, când vrem să vorbim cu Comisia Europeană, pe cine trebuie să sunăm?”.

Întrebare pe care înclin să cred că va trebui să o punem după ce, aseară, la Antena 3 CNN, invitat să comenteze știrea potrivit căreia Comisia Europeană nu este de acord ca procentul de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR pentru plata pensiilor să fie înlocuit cu un indicator de disciplină fiscală, Marius Budăi, ministrul Muncii și Protecției sociale, a declarat că răspunsul primit de la Executivul Comunitar la solicitarea unei publicații din țara noastră ,,este un răspuns scris probabil de funcționarii de la  Comisia Europeană în conformitate cu PNRR actual”.

De asemenea, domnia sa a menționat că este vorba despre ,,un răspuns care nu include discuțiile politice de prim nivel cum am avut, de exemplu, eu, împuternicit de Marcel Ciolacu și de PSD, cu comisarul pentru muncă”. De aici și prima întrebare: ,,Nu include” sau ,,ignoră aceste discuții?”.

Nu cred că avem motive să punem la îndoială afirmațiile domnului ministru, oricât de surprinzătoare ar fi ele, dar, citind și recitind transcriptul acestor declarații, constat că se ridică câteva semne de întrebare.

După se cunoaște, despre acest subiect, nu numai domnul ministru Marius Budăi a avut discuții ,,de prim nivel” cu oficialități ale Uniunii Europene, recte ale Comisiei Europene, ci, în ordine ierarhică, premierul Nicolae Ciucă.

Șeful guvernului României fiind și cel care a comunicat, în mod oficial, că a convins-o pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că este nevoie să se renunțe la acel procent de 9,4 % din PIB pentru plata pensiilor, urmând să fie înlocuit de un indicator de disciplină fiscală.

Mai precis, la ședința de Guvern din 28 octombrie, primul ministru Nicolae Ciucă a făcut cunoscut că,  în discuțiile pe care le-a purtat la Bruxelles, s-a ajuns la concluzia că PNRR trebuie ajustat, dar, întrucât nu mai era timp pentru renegocieri s-a convenit ca plafonul de 9,4% să fie înlocuit, așa cum a propus partea română.

Soluție având la bază studiul realizat de Banca Mondială și care ar fi făcut posibilă mărirea pensiilor atât în anul 2023, cât și în următoarea perioadă. Dar, din moment ce răspunsul de ultimă oră este cel pe care l-a prezentat ministrul Marius Budăi, nu ar fi exclus ca, în afară de creșterea preconizată pentru anul viitor, să nu mai fie posibile alte majorări într-un orizont de timp predictibil.

De unde și alte noi întrebări: de ce nu a fost inclusă această soluție agreată de șefa Comisiei Europene și de Guvernul României în răspunsul de ultimă oră transmis publicației care l-a solicitat oficialilor comunitari?

Foarte adevărat, este vorba despre răspunsul solicitat de o publicație din țara noastră (nu se menționează, însă, care este aceasta!), dar, atunci, întrebarea este mai mult decât motivată dată fiind misiunea presei de a informa corect și prompt opinia publică în legătură cu subiecte de interes major.

Subiecte în categoria cărora măsurile preconizate pentru creșterea pensiilor și gradul lor de sustenabilitate ocupă un loc aparte.

Dacă acest răspuns a fost scris, fie și probabil, de către funcționari de la Comisia Europeană, așa cum a declarat ministrul Marius Budăi, să înțelegem că, înainte de a fi expediat solicitanților, el nu a mai fost văzut și de decidenții Comisiei?

Iar dacă da, care au fost motivele pentru care au fost omise cele convenite în discuțiile politice de prim nivel și s-a rămas la vechea variantă?

Pun această întrebare pornind de la ideea că funcționarii, tehnicienii, elaborează una sau mai formule de răspuns, dar care rămâne cea  agreată asta stabilește decidentul politic.

Atunci când s-a decis ca răspunsul transmis în România să fie cel redactat, probabil, de către funcționari ai Comisiei Europene, a contat și faptul că solicitantul nu era un oficial, persoană sau instituție de stat, ci o entitate mass media?

Dar dacă întrebarea era adresată de către un ministru, un parlamentar sau, de ce nu?, de un ales local din România, răspunsul a fi venit de la un oficial UE și nu, probabil, tot de la funcționarii Comisiei?

A trecut ceva timp de când ministrul Marius Budăi a făcut publice informațiile despre care discutăm și trebuie să constat că nici din partea Primului Ministru Nicolae Ciucă și nici din partea Președintelui României Klaus Iohannis nu avem o luare de atitudine, o reacție.

Oare să le fie indiferent faptul că răspunsul la un asemenea subiect, de o vitală, incontestabilă importanță națională, vine de la Bruxelles scris și parafat, probabil, doar de o echipă  de funcționari?

Și nu îi pune pe gânduri pe primii bărbați politici ai țării faptul că soluțiile negociate și convenite cu decidenții Comisiei Europene sunt ignorate și se rămâne tot la vechile decizii – strict tehnice, să le spunem – așa cum se întâmplă în cazul de față?

Prima persoană căreia ar fi trebui să i se adreseze aceste întrebări fiind, bineînțeles, doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pe cuvântul căreia a crezut, în primul rând, premierul Nicolae Ciucă, iar, după aceea, și noi toți. Că doar ,,Ein Mann, ein Wort!”, nu-i așa?…

Iată câteva motive pentru care preiau clasica dilemă a lui Henry Kissinger și o reformulez conform datelor actualității în următorii termeni: ,,Noi, România și românii, oficiali sau simpli cetățeni, când vrem să vorbim cu Comisia Europeană, pe cine trebuie să sunăm: pe decidenții politici sau, probabil, pe funcționarii europeni?”.

Luați, vă rog, seama că am scris ,,funcționari europeni” și nu ,,euro-birocrați”, așa cum tot mai des – și nu chiar fără temei – se procedează în dezbaterile publice și pe canalele de comunicare.

Șerban  CIONOFF

(jurnalul.ro)

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.