O nouă linie de tramvai cu spațiu verde pentru călătorii bucureşteni. Din noiembrie…

Lucrările de reabilitare a Bulevardului Liviu Rebreanu au reînceput, după ce au stat blocate timp de patru luni pe perioada iernii. Aici se va amenaja și cea mai nouă șină de tramvai de tip green-track din București.

Bulevardul Liviu Rebreanu este în lucru încă din 2011, șantierul provocând mari bătăi de cap șoferilor care trec prin zonă. Strada a rămas decopertată pe perioada iernii, după ce constructorul a descoperit defecțiuni grave la stratul de bază existent care necesitau ample lucrări în plus. În acest timp, gropile s-au înmulțit, iar șoferii s-au plâns că nu mai pot circula pe șosea pentru că își distrug mașinile.

Muncitorii au reînceput să lucreze și la infrastructura pentru tramvai pe segmentul dintre Bd. Camil Resu și Bd. Nicolae Grigorescu. Șina tramvaiului va fi de tip „green track”, suprafața dintre șine fiind acoperită cu pavele pe care va crește gazon. Șina va fi separată de traficul auto și transformată în spațiu verde, mai puțin în stații și în intersecții, unde linia de tramvai va fi înglobată în asfalt.

Constructorul desemnat pentru efectuarea lucrărilor este asocierea Euro Construct – PACO, iar valoarea contractului se ridică la circa 17 milioane de euro. Anul acesta, Primăria Municipiului București a alocat în proiectul de buget 25 de milioane lei (5,7 mil. euro) pentru lucrările la Bd. Liviu Rebreanu.

Lucrările sunt împărțite în două tronsoane: Între Bd. Camil Ressu și Bd. Nicolae Grigorescu (1,7 km) și între Bd. Nicolae Grigorescu și 1 Decembrie (1 km) și vizează atât reabilitarea carosabilului cât și a trotuarelor. Pentru al doiea tronson lucrările mai au de așteptat, în funcție de finanțarea disponibilă, prioritate având segmentul deja început de doi ani.

O lucrare asemănătoare de reabilitare a sistemului rutier și liniei de tramvai va avea loc în Sectorul 2, pe Șoseaua Iancului și pe Șoseaua Pantelimon. Lucrările au fost aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti încă din 2007. Anul acesta Primăria a alocat 35 de milioane de lei pentru Șos. Pantelimon și 11 milioane de lei pentru Șoseaua Iancului, iar termenul de finalizare a lucrării este estimat în trimestrul IV al anului 2015.

Stații de alimentare pentru automobilele electrice

Consilierii generali ai Municipiului București au aprobat, în ședința de sâmbătă, amenajarea a 24 de locuri de parcare, pentru implementarea a șase module de stații de alimentare pentru automobilele electrice.

În urma aprobării acestui proiect de către aleșii locali, Administrația Străzilor urmează să identifice, în 90 de zile, alte amplasamente care să fie potrivite pentru punerea în funcțiune a stațiilor de alimentare pentru automobilele electrice, conform informațiilor publicate pe site-ul Primăriei. Stația-pilot va fi amplasată pe Bulevardul Unirii, vizavi de strada Anton Pann.

Primăria Capitalei vrea ca în cadrul proiectului pilot bucureștenii să aibă la dispoziție și 10 mașini electrice, pe care aceștia să le poată închiria pentru test drive.

Prima stație de alimentare pentru vehiculele electrice din România a fost inaugurată în iunie 2011, de Transelectrica şi Mitsubishi, amplasată fiind în faţa sediului Transelectrica din zona Unirii din Bucureşti.

În Bucureşti sunt în jur de 64.000 de maidanezi

Bucureştiul este singura capitală europeană care deţine această performanţă. În timp ce numărul câinilor fără stăpân a crescut constant, numărul agresiunilor a avut o evoluţie incredibil de bruscă. Numai anul trecut, spun oficialităţile, Institutul Balş a întregistrat 16.000 de cazuri de muşcături, dintre care 12.000 în Bucureşti.

De mai bine de o săptămână, proiectul privind sterilizarea câinilor fără stăpâni, aflat pe site-ul Primăriei Generale, a trezit cel mai mare interes din istoria dezbaterilor publice. Studiul care a stat la baza proiectului privind sterilizarea maidanezilor arată că în Bucureşti avem 120 de haite periculoase care, după cum se ştie au un potenţial agresiv mult mai mare.

Tot în cifre, Bucureştiul acumulează în jur de opt-nouă tone de excremente pe zi. Potrivit studiului, avem 227 de câini pe kilometru pătrat şi o medie de 3,86 câini la suta de locuitori.

ASPA a împărţit Bucureştiul în 178 de zone de intervenţie, folosind toate barierele naturale şi artificiale. Se vor captura, steriliza, identifica, înregistra, deparazita şi reteritorializa toţi câinii. Pentru această activitate se alocă 80% din resurse, restul de 20% fiind folosite pentru petiţii urgente, respectiv zonele cu haite, câini agresivi sau bolnavi.

Câinii cu risc, în funcţie de evaluare, pot fi adoptaţi de doritori prin completarea unui formular de adopţie şi plata unei taxe de 170 RON.

Cu aceste măsuri, în patru ani, numărul câinilor fără deţinător va scădea simţitor, la sub 20.000 de câini. Implicit, şi numărul incidentelor se va reduce semnificativ.

Celelalte trei reglementări propuse, care vin la pachet cu cea privind sterilizarea câinilor, susţin din punct de vedere operaţional proiectul de gestionare a câinilor fără stăpân.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.