ONU. Copiii afectați de crize și cei care nu merg la școală
222 milioane de copii afectați de crize
Un nou studiu al organizației Education Without Delay relevă că 222 de milioane de copii afectați de crize au nevoie urgent de ajutor pentru educație.
Dintre acești 222 de milioane de copii și adolescenți care au nevoie de sprijin educațional urgent, nu mai puțin de 78 de milioane sunt fără școală și aproape 120 de milioane, deși la școală, nu realizează competențe minime la matematică sau citit.
De fapt, printre elevii de școală primară și gimnazială afectați de crize, doar unul din zece atinge acest nivel de competență, potrivit acestui raport al Fondului Global al ONU pentru Educație în Situații de Urgență și Crize Prelungite, ”Educația Cannot Wait (ECW)”: lucrarea notează că aproape 85% dintre copiii fără școală afectați de crize trăiesc în situații de criză prelungită din Afganistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, Mali, Nigeria, Pakistan, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen. Odată cu războiul din Ucraina, numărul copiilor școlari este în continuare în creștere, deoarece conflictul afectează 5,7 milioane de copii de vârstă școlară.
Cu prilejul lansării raportului, António Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite a îndemnat guvernele, întreprinderile, fundațiile și persoanele fizice să sprijine munca esențială realizată de Educație fără limită de timp: „Să facem educația accesibilă fiecărui copil, oriunde s-ar afla. Ajutați-ne să păstrăm vii 222 de milioane de vise”.
În timp ce lumea se confruntă cu efectele devastatoare ale conflictelor armate, ale Covid-19 și ale schimbărilor climatice, 222 de milioane de copii și adolescenți se confruntă cu aceste „realități oribile. Ei visează să-și realizeze potențialul, mai degrabă decât să fie victime. Să nu-i abandonăm, este de datoria noastră să le oferim o Educație și mijloacele pentru a-și îndeplini visele”, a insistat la un briefing de presă ONU la Geneva, d-na Yasmine Sherif, Director ECW.
Raportul ECW evidențiază că răspunsurile axate pe educație în situații de urgență și crize prelungite continuă să fie subfinanțate în mod cronic. Iar pandemia de Covid-19 pare să fi extins și mai mult decalajul de resurse financiare.
În prezent, datorită sectorului privat, fundațiilor filantropice și persoanelor bogate, peste cinci milioane de copii primesc deja o Educație de calitate în peste 40 de țări afectate de crizele menționate…
Campania de mobilizare a resurselor ”#222MillionDreams” este un apel global la acțiune.
„Vorbim despre 222 de milioane de vise care reprezintă fiecare dintre cele 222 de milioane de copii și adolescenți ale căror vieți sunt marcate de adversitatea extremă a situațiilor de urgență și a crizelor prelungite. Visele lor sunt modelate de experiența războiului și a deplasării forțate”, a adăugat doamna Sherif.
„Este timpul să acționăm în mod responsabil pentru cei 222 de milioane de copii și tineri aflați în situații de urgență și de criză prelungită”, a susținut, la rândul său, într-un comunicat de presă, Gordon Brown, trimis special al Națiunilor Unite pentru Educație Globală și președinte al ECW.
Campania ”#222MillionDreams” reunește donatori și alți parteneri strategici înaintea desfășurării Conferinței de finanțare la nivel înalt, găzduită de Germania, Niger, Norvegia și Sudanul de Sud, care va avea loc în perioada 16-17 februarie 2023 la Geneva, sub auspiciile ECW și Elveția.
244 milioane de copii și tineri nu merg la școală
244 de milioane de copii și tineri cu vârsta între 6 și 18 ani încă nu merg la școală, a alertat pe 1 septembrie 2022, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință, Cultură și Comunicare (UNESCO), într-un comunicat de presă (244 millions d’enfants ne vont toujours pas à l’école dans le monde (UNESCO) | ONU Info): această cifră ne amintește de „inegalitățile profunde și persistente în accesul la educație în lume. Nimeni nu poate accepta această situație… Educația este un drept și trebuie să facem totul pentru a ne asigura că acest drept este respectat pentru fiecare copil”, a declarat directoarea generală a UNESCO, d-na Audrey Azoulay.
În anul 2000, peste 400 de milioane de copii nu mergeau la școală: UNESCO salută „progresul” în acest domeniu în ultimele două decenii, chiar dacă ritmul său „a încetinit substanțial în ultimii ani”.
Dintre cei 244 de milioane de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani, care nu sunt școlari, peste 40%, adică 98 de milioane dintre ei, trăiesc în Africa subsahariană, în special în Nigeria (20,2 milioane) sau Etiopia (10,5 milioane).
Acesta este și cazul Republicii Democratice Congo, unde cca 5,9 milioane de copii și tineri nu merg la școală și al Kenyei, unde 1,8 milioane copii și tineri nu merg la școală.
Africa Subsahariană este, de asemenea, singura regiune în care acest număr este în creștere; ratele în afara școlii scad mai lent decât rata de creștere a populației de vârstă școlară. Regiunea cu a doua cea mai mare populație fără școală este cea a Asiei Centrale și de Sud, cu 85 de milioane de copii.
Estimările UNESCO confirmă că diferența dintre rata fetelor și a băieților care nu merg la școală s-a redus la nivel global: decalajul de gen „s-a redus la zero”, notează agenția, chiar dacă „disparitățile regionale persistă”.
Raportul UNESCO a fost lansat cu trei săptămâni înainte de summitul șefilor de stat și de guvern, „Transformarea educației”, care a avut loc pe 19 septembrie 2022, la inițiativa Secretarului General al Națiunilor Unite.
„Având în vedere aceste rezultate, obiectivul de educație de calitate pentru toți până în 2030, stabilit de Națiunile Unite, riscă să nu fie atins. Avem nevoie de o mobilizare globală pentru a pune educația în fruntea agendei internaționale…”, a spus d-na Audrey Azoulay.
Pandemia de Covid-19, dezastrele naturale și conflictele în curs din anii 2021 și 2022 au afectat bunăstarea unui număr tot mai mare de familii și copii din Europa și Asia Centrală, făcându-i mai vulnerabili la disparități, a avertizat pe 9 martie 2023 UNICEF într-un nou raport care pune în lumină creșterea inegalităților și îndeamnă țările să pună în aplicare sisteme puternice de sprijinire a copiilor expuși riscului de sărăcie și excluziune socială (https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133112): „Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, schimbările climatice și actuala criză economică și energetică au aruncat multe familii în incertitudine, afectând bunăstarea lor și a copiilor lor”, arată în raport, directorul regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Afshan Khan.
Copii din Europa și Asia Centrală fără vaccinurile planificate
Raportul menționat prezintă imaginea tulburătoare a disparităților în ceea ce privește accesul la sănătate și educație pentru copiii cei mai săraci și cei mai vulnerabili.
În Europa și Asia Centrală, pandemia de Covid-19 a afectat grav serviciile de imunizare de rutină, 95% dintre țări manifestând o scădere a acoperirii imunizării. Drept urmare, în fiecare an, aproape un milion de copii din regiune nu primesc vaccinurile programate.
Pandemia a afectat, de asemenea, bunăstarea emoțională și mentală a copiilor. Rata mortalității copiilor sub cinci ani este mai mare decât media globală. În aceste două regiuni, poluarea aerului este cel mai important risc de mediu. Patru din cinci copii respiră aer poluat în Europa și Asia Centrală, potrivit statisticilor UNICEF.
Deși Europa și Asia Centrală includ țări cu cel mai mic număr de decese în rândurile sugarilor și copiilor din lume, unele țări au rate mai mari decât media de mortalitate a copiilor sub cinci ani, iar mai mult de jumătate dintre aceste decese se datorează bolilor care pot fi prevenite și tratate.
Regiunea Europa și Asia Centrală are una dintre cele mai mari rate de copii separați de familiile lor și de copii plasați în instituții din lume: datele disponibile arată cum copiii romi și copiii cu dizabilități sunt reprezentați în mod disproporționat în casele de plasament.
În ceea ce privește educația, raportul notează cum copiii romi și cei aproximativ 11 milioane de copii cu dizabilități sunt printre cei mai dezavantajați când vine vorba de accesul la o educație de calitate.
În timp ce copiii romi din Europa au mai multe șanse să abandoneze școala la nivel primar sau secundar fără a dobândi competențe de bază, copiii cu dizabilități rămân excluși de la școală și de la o învățare de calitate.
Oferind o imagine de ansamblu actualizată a situației copiilor din Europa și Asia Centrală, UNICEF îndeamnă sistemele naționale din regiune – inclusiv sistemele de educație, sănătate, protecția copilului și îngrijire socială – să răspundă nevoilor fiecărui copil, în special nevoilor celor mai vulnerabili.
Avatarurile vaccinării
Conform statisticilor OMS și ale UNICEF, de la jumătatea anului 2019 ratele globale de imunizare stagnează periculos ca urmare a conflictelor, a inegalităților sociale, a lipsei de cunoștiițe și a unor opinii lipsite de vigilență ale părinților legate de subiectul vaccinării obigatorii a propriilor copii (https://news.un.org/fr/story/2019/07/1047571): 20 de milioane de copii din întreaga lume, mai mult de 1 din 10 copii, nu au fost vaccinați în 2018 pentru a preveni boli precum rujeola, difteria și tetanos-ul, conform datelor OMS și UNICEF.
La nivel global, începând din 2010, acoperirea vaccinului cu cele trei doze – difterie, tetanos și tuse convulsivă (DTC3) – precum și doza de vaccin rujeolic a fost distribuită doar la aproximativ 8% din copiii lumii, ceea ce pare incredibil cunoscând mai bine evoluția societății umane azi. Deși mare, această acoperire este insuficientă.
Azi este necesară o rată de acoperire cu vaccinuri de 95% la nivel global, în toate țările și comunitățile, pentru a proteja copiii și chiar cetățenii maturi împotriva focarelor de boală care pot fi prevenită prin simpla vaccinare a copiilor.
„Vaccinurile sunt unul dintre instrumentele noastre cele mai puternice pentru a preveni epidemii și a conserva securitatea globală”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, care a mai spus: “Deși majoritatea copiilor de astăzi sunt vaccinați (aici se înșeală grav directorul general OMS – subl. ns.), prea mulți copii sunt încă nevaccinați și comunitățile cele mai sărace, cele mai marginalizate, sunt uitate în mod regulat de la vaccinare…”.
Cei mai mulți copii nevaccinați trăiesc în țările cele mai sărace, cu o economie disproporționat de fragilă sau afectată de conflicte. Aproape jumătate dintre ei trăiesc în doar 16 țări asitice și africane (în ordine alfabetică) – Afganistan, Ciad, Etiopia, Haiti, Irak, Mali, Niger, Nigeria, Pakistan, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, Siria și Yemen.
În cazul în care acești copii se îmbolnăvesc, țările în care trăiesc sunt expuse riscului de complicații grave, iar copiii în cauză sunt mai puțin susceptibili de a avea acces la tratament și îngrijire care i-ar putea salva. Focarele de rujeolă dezvăluie lacune grave în stingerea lor, mai ales din pricina nevaccinării copiilor, uneori timp de mulți ani.
Disparitățile izbitoare ale accesului la vaccinuri persistă în țările lumii, în interiorul lor, indiferent de nivelul veniturilor părinților. Acest lucru a dus la izbucnirea unor epidemii de rujeolă devastatoare în multe părți ale lumii, inclusiv în țările cu un nivel general ridicat de imunizare la această boală, dar care au neglijat în ultimii ani imunizarea tuturor copiilor nou-născuți.
În 2018, aproape 350.000 de cazuri de rujeolă au fost raportate la nivel mondial, de două ori mai multe decât în 2017.
„Deoarece pojarul (rubeola) este o boală extrem de contagioasă, epidemia vizează în primul rând comunitățile care nu au beneficiat de vaccinuri împotriva acestei boli din cauza problemelor de acces, costuri sau, uneori, din pricina unei stări de relaxare și de lipsă de vigilență. Trebuie să depunem eforturi pentru vaccinarea fiecărui copil” a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.
Ucraina se află în fruntea listei țărilor care au raportat cea mai mare rata de incidență a rujeolei în 2018. Deși țara a reușit acum să vaccineze mai mult de 90 la suta din sugari, acoperirea a rămas scăzută de mai mulți ani, expunând mulți copii mai mari și adulții la riscul dezvoltării acestei boală.
În mai multe alte țări în care incidența bolii este mare, există grupuri mari de populație care nu au primit vaccinarea în trecut, ceea ce arată acoperirea scăzută pentru o perioadă extinsă de Timp sau existența unor grupuri de persoanele nevaccinate, care pot fi scânteia care va declanșa izbucniri mortale ale bolii omise de la vaccinare, conștient sau inconștient, de către responsabilii familiali și/sau instituționali din țările respctive.
Primele date disponibile privind acoperirea Vaccinului cu Papilomavirus Uman (HPV)
Pentru prima dată în 2019, datele au fost disponibile pentru rezultatele provenind din vaccinarea împotriva papilomavirusului uman (HPV), care protejează fetele de cancer uterin la maturitate.
În 2018, 90 de țări, care acoperă o reprezentare de una din trei fete în întreaga lume, au introdus vaccinul HPV în programele lor naționale de imunizare; doar 13 din aceste 90 de țări sunt considerate ca având venituri mici.
În pofida măsurilor luate, care cuprind – din păcate – doar o treime din țările planetei – femeile cele mai expuse riscului de consecințe devastatoare ale cancerului de col uterin sunt încă cel mai puțin susceptibile de a avea acces la vaccin.
În colaborare, parteneri precum Alianța GAVI, OMS și UNICEF ajută țările să-și consolideze sistemele de imunizare și să răspundă la epidemiile care continuă să izbucnească, inclusiv prin vaccinarea sistematică a tuturor copiilor, efectuând imunizarea de urgență, instruind lucrătorii din domeniul sănătății care joacă un rol vital în asistența medicală primară de calitate și echipând acești lucrători cu mijloacele de care au nevoie pentru a face acest lucru.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR