Salvarea Inocenței (Saving the innocence) by Remus CERNAT (93)

Exclusivitate

Era odată mai rău ca niciodată! Trăiam  parcă vremile din urmă. Spun parcă pentru că nimeni nu știe când e de fapt sfârșitul ăsta, nici măcar Domnul nostru Iisus Hristos, doar Dumnezeu Tatăl știe!

Și nu e corect să spunem sfârșit, e o recalibrare, o cernere, o curățare și cu cei iubitori de toate  cele sfinte o resădire! Și cum spuneam era din rău în mai rău, perverșii de acum 4000 de ani din Sodoma și Gomora s-ar fi cutremurat dacă ar fi văzut unde s-a ajuns cu desfrânarea, homosexualitatea a devenit obligatorie, pedofilia a devenit obligatorie, la fel și incestul, transexualismul, transhumanismul, swinger-ismul, eutanasierea, zoofilia, necrofilia, coprofilia și încă vreo 20 de obiceiuri noi aduse în scenă de progresism prin inteligența artificială.

Evident digitalizarea a luat o amploare cu totul neașteptată, toată lumea avea roboți în casă, în special toți cei care nu au acceptat CIP-ul de pe mână sau de pe frunte…robotul (cu față și trup perfect uman) ținea loc de CIP.

Străzile, apartamentele, restaurantele, cinematografele,birourile erau tixite de camere video și aparatură digitală de recunoaștere facială, așa că oamenii de la orașe și comune erau monitorizați 24/7, astfel că vânătoarea de vrăjitoare împotriva Dragostei și Rugăciunii era în plină efervescență.

Nimeni nu mai avea voie să se îndrăgostească sau să facă dragoste, doar sex și în orice caz niciodată bărbat cu femeie, decât doar dacă erau grupuri de minim 6, 3 bărbați și 3 femei care se schimbau până epuizau toate combinațiile, robotul din încăpere avea grijă să-ți amintească dacă ai omis ceva…

Nimeni nu mai avea voie să se roage…la nici un Dumnezeu indiferent de religie, camerele de supraveghere aveau grijă să observe toată activitatea cerebrală a individului și să depisteze imediat semne de Rugăciune către vreo zeitate… vinovații aveau parte de două avertismente, prima dată îți curgea sânge din nas, a doua oară atac de cord, a treia oară sinucidere asistată, tranșare și redistribuire organe!

Nu era permisă decât munca, adrenalina înainte de muncă, toate drogurile posibile după munca, orgiile de tot felul și somnul concertat obligatoriu la ora fixă.

S-au înmulțit fermele de copii, fiecare municipalitate avea două, trei, foarte bine organizate. Copii făcuți in vitro. Plus contractorii privați care furnizau copii concepuți în condiții naturale, la mare căutare pentru parade și ritualuri oculte…

Acum 7 ani de acasă a căpătat o altă conotație, până la 7 ani copilul capătă experiență sexuală… evident de la elite, de la 7 la 10 ani când se mai învechesc și își pierd din strălucire sunt oferiți ca premiu slugilor credincioase ale puterii, după 10 ani folosiți la vânătoare, adrenocrom, și cină!

Dacă se întâmpla să scape cu viață vreunul după vânătoare (unul la 1000) acela devenea instructor, i se oferea un standard de viață foarte ridicat (vilă, mașină de lux , salariu motivant) după ce în prealabil i se schimba sexul…

Oamenii Lui Dumnezeu nu au dispărut, s-au refugiat în munți și în sate greu accesibile autovehiculelor (bălți, mlaștini, păduri dese, delte…) și-au construit catacombe, tuneluri între sate, drumuri ascunse pline de capcane doar de  ei știute, aveau Biserici sub pământ unde țineau slujbe, botezuri, cununii și mai ales slujbe de Maslu și Dezlegări.

Cum ce Biserici? Ortodoxe normal, cine să reziste la asemenea presiuni? Toate celelalte religii s-au închinat satanei imediat…

Familia tradițională rezista, copii crescuți în condiții spartane,  dar sănătoase, fără să le afecteze bucuria vieții, veselia jocurilor, inocența. Dar chiar și așa era destul de greu, dronele îi deconspirau adesea și erau nevoiți să-și schimbe ascunzătoarea. Cum se împuținau copiii în fermele de partid cum își trimiteau dronele după copii în sate …

Pfuooaa, ce film aș face…

PS 1:  În pop-art-ul de azi metafora finală ar fi  Marcu 10:15 Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.

PS 2: Însă dacă aș face filmul i-aș vedea pe Don Quijote și Sancho Panza ca pe simbolul tuturor intelectualilor  și oamenilor simpli care mai au un pic de Dumnezeu în ei, care se unesc în toată lumea, află că sunt mult mai mulți decât se așteptau, luptă până la mucenicie și Salvează Inocența Copiilor Noștri!

PS 3: Amărâții ăștia care au făcut pactul cu ăla rău uită că Asta e Lumea Lui Dumnezeu, nu a necuratului, nu au nici o șansă! Cu Dumnezeu Înainte!

(Lista interpretărilor și metaforelor rămâne deschisă)

Remus CERNAT – actor, regizor, scenarist și cum sunt ortodox practicant, naționalist (în sensul că-mi iubesc nația, limba, tradițiile, țara, fără să intru în nici un partid de profil) e limpede că nu fac parte din nici o gașcă!

Deci, nu o să mă vedeți la televizor în nici un serial sau emisiune spălătoare de creier, generatoare de confuzie și zavistie, rămânând totuși în zona artelor (profesor de tango argentinian, de fitness, coregraf, cochetez cu pictura, sculptura și arta vizuală pop art).

De asemenea, sunt și colecționar de artă și expert în imobiliare, iar când am un finanțator mai pun în scenă câte o piesă de teatru, un filmuleț de scurt metraj, o docu-drama, lucruri mărunte… aparent, până aflăm că toate au Morala Ortodoxă! Şi atunci nu mai sunt mărunte!

De fapt, cred că asta e singura mea calitate notabilă. Consider că arta (de orice gen) fără Morală Creştină e total inutilă! În cel mai fericit caz!… căci, în general, e nocivă, dar pentru că e atât de vicleană şi subtilă trece ca fiind “elitistă”! E aşa ca satana care vrea să ne convingă că nu există!

Cum la fel de nocive au fost Renaşterea şi Iluminismul, aceste ferestre Overton pentru urgiile de azi! Să scoţi tu pe  Dumnezeu, Făcătorul Cerului şi al Pământului, din centrul existenţei umane şi să bagi omul, această râmă târâtoare şi neputincioasă (care suntem cu toţii) e o prostie infinită! Dezvoltăm altădată!

Ca pictor-sculptor-artist vizual Pop Art sunt amator. Iau câteva elemente (4, 5 până la 30), pe unele le construiesc de la zero, pe altele puțin începute, dar pe absolut toate le prelucrez, le asamblez și le pun într-o relație până obțin metafora dorită. Sper să schimb un pic din șirul clipelor la fel, mai ales că am presărat pe ici-pe colo și niște versuri şi câte o povestioară.

… apropo, cei care căutați artă progresistă, new age, dadaistă, abstractă etc. o să vă plictisiți de Moarte! Nu mă pricep şi nu înţeleg arta nefigurativă. Fascicole infime de erotism?

Posibil, dar în cantitaţi neglijabile, căci vorba creștinului: „Frumoasă e lucrarea Ta, Doamne !” Am fost şi eu odată demult, în precambrian, dansator exotic. Glumesc, nu există precambrian şi nici o altă era geologică, lumea are 7500 şi ceva de ani de la Facere! Bulversaţi? Mă bucur, un motiv în plus să mă urmăriţi căci acum sunt omul LUI!  Amin!

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.