Politicienii să joace Hora Unirii nu din picioare, ci din suflet
Citesc un material de presă, documentat sumar, dar pilduitor. Istoria ne-o facem singuri, dacă suntem un popor puternic, ne-o facem cu ajutorul altora, sau ne-o fac alții. ”Împăratul Franței, Napoleon al III-lea, a propus crearea unui stat-tampon, format din principatele Moldovei și Valahiei. Otomanii considerau aceste două principate drept provincii privilegiate ale Imperiului, însă, în fapt, ele se bucurau de o mare autonomie.
Soluția propusă de Napoleon al III-lea a stârnit opoziția altor mari puteri, precum Austria sau Imperiul Otoman, de aceea a fost găsită o soluție de compromis: cele două principate urmau să alcătuiască un fel de uniune, cu legi și cu unele instituții comune, dar conduse fiecare de câte un principe și fiecare cu parlamentul ei, intitulat adunare obștească”.
Ce treabă aveau alții cu noi? Aveau. Uneori ”complotiștii internaționali” au acționat în favoarea României care, din Dacia care fusese cândva, nu mai rămăsese, după faza cnezate/voievodate, mai nimic, sau puțin peste nimic. Și totuși, situarea noastră europeană, mulțimea vorbitorilor de limbă română, o vechime pe care alții din preajmă n-o aveau, ne făceau importanți. Napoleon al III-lea, înțeleg, a fost naș al cununiei dintre Moldova și Țara Românească, nu neapărat fiindcă îi plăceau mirii, ci pentru că dorea un tampon în fața Rusiei. Și azi unii ne vor tampon în fața Rusiei, ceea ce nu e rău, cu condiția să ne vrea și ne lase ce SUNTEM, să ne lase să FIM. Adică lăsându-ne, relativ întreagă, o demnitate națională pe care, fie vorba între noi, ne-o cam facem, prin politica de vârf, de toată mila.
Mâine dansează Hora Unirii la televizor mai ales politicienii. Sper să ia aminte și să nu dea doar din picioare. Să danseze, dacă se poate, din creier și – ce speranță! – din suflet.
Lucian Avramescu