Ponta anunţă finalizarea negocierilor pentru un nou acord cu FMI

Premierul Victor Ponta a anunțat, luni, finalizarea negocierilor unui nou acord cu FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană. Însă, mai multe detalii vor fi oferite miercuri, a declarat șeful Guvernului.

Vă prezentăm textul declaraţiei  susţinute de primul ministru, după discuţiile cu membrii delegaţiei FMI:

Victor Ponta:  Am încheiat această fază a discuţiilor cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială şi, de asemenea, discuţiile interministeriale; vor mai fi mâine dimineaţă eventuale ajustări, dar nu de substanţă sau de amplitudine.
Vroiam doar să vă anunţ asupra faptului că avem un acord cu partenerii noştri internaţionali referitor la rectificarea bugetară din această vară.
De asemenea, aş dori să vă mai anunţ că am încheiat, practic, şi negocierile pentru un nou acord cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială. Urmează ca, în cursul zilei de mâine, ultimele proceduri de informare către Comisia Europeană şi către FMI şi Banca Mondială să aibă loc, iar miercuri, atât şefa delegaţiei FMI, cât şi reprezentanţii Comisiei şi noi vă vom prezenta toate datele. Însă, astă-seară, pot să vă prezint principalii indicatori legaţi de rectificarea bugetară.

Creşterea PIB cu 2, 6 miliarde de lei

În primul rând, am convenit împreună, pe baza creşterii economice care a depăşit previziunea iniţială, acceptarea unei creşteri a PIB cu 2,6 miliarde de lei, un deficit al bugetului de stat consolidat crescut de la 13,4 la 14,7 miliarde de lei – aceşti bani erau, de altfel, prevăzuţi pentru faimosul PNDI, însă atâta timp cât am reuşit să închidem acel program, practic, putem să folosim banii la altceva. Plafonul de garanţii a fost crescut cu 2 miliarde de lei, pentru a stimula şi a putea ajuta anumite programe naţionale – Programul Prima Casă; mai sunt şi alte programe în care avem o creştere – repet – a plafonului de garanţii. De asemenea, împrumuturile nete pentru fonduri europene au crescut la 3 miliarde de lei.

Reducerea TVA la pâine

Mâine vom adopta o ordonanţă simplă şi imediat, sigur, ordonanţa de rectificare, prin care TVA pe tot lanţul producţiei de pâine va fi redus la 9%. Eventualul impact negativ asupra bugetului de stat, produs de această măsură la care am ţinut foarte mult şi de la care sperăm să aducă efecte pozitive, în primul rând în ceea ce priveşte combaterea evaziunii, dar şi încasări suplimentare şi eventualele scăderi de preţuri sunt compensate de o creştere convenită la accizele pe alcool şi la bunuri de lux.

Reporter: Puteţi să ne precizaţi şi de când intră în vigoare reducerea TVA la pâine?
Victor Ponta: De la 1 septembrie.
Reporter: E o măsură temporară sau…?
Victor Ponta: Nu, nu este prevăzută ca o măsură temporară. Însă, aşa cum a fost prevăzută, ca un angajament politic al guvernului, tot eu sunt cel care voi avea, de altfel împreună cu ministrul agriculturii şi cu ceilalţi miniştri, discuţii cu asociaţiile de producători. Şi le voi spune că îmi doresc ca, într-un termen rezonabil – nu o lună-două, deci într-un termen rezonabil – să se dovedească faptul că această măsură de stimulare îşi produce efectele pozitive.

Reporter: Ok, despre TVA-ul la pâine aş vrea să vă mai întreb. Este o măsură convenită fără acordul FMI?
Victor Ponta: Nu, cu acordul…
Reporter: Concluzia Fondului a fost, până la urmă, de a accepta…
Victor Ponta: Acum… De asta mă aflu acum…
Reporter: Întreb pentru că erau sceptici, şi de asta…
Victor Ponta: Şi în continuare sunt sceptici. Dar acum, la ora 19:00 fără 5 minute, am venit să vă anunţ acest lucru, deoarece avem acordul lor pe toată rectificarea bugetară, inclusiv reducerea TVA la pâine. Însă, repet acest lucru, opinia celor de la FMI şi Comisia Europeană era că nu vom avea o scădere a evaziunii fiscale prin reducerea TVA; opinia noastră este că, printr-un parteneriat cu asociaţiile de producători, putem să avem acest rezultat deosebit. Îmi doresc foarte mult să se dovedească că am avut noi dreptate şi vă garantez că şi FMI va fi bucuros dacă se dovedeşte că noi am avut dreptate, pentru că înseamnă că avem venituri suplimentare şi evaziune mai mică, într-un domeniu în care evaziunea, conform unor studii, ajunge şi la 80%.

Reporter: Bun. Atunci când se vorbea că se introduce de la 1 iulie, era undeva o cheltuială de la buget, un minus la buget, aproximativ 250 de milioane de lei. Acum, pentru septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie, cât este?
Victor Ponta: În jur de 100 de milioane; pentru că e vorba de septembrie, octombrie, noiembrie – TVA pentru decembrie se încasează deja în ianuarie. Deci, anual, e calculat la 400 de milioane; dacă e vorba de trei luni – septembrie, octombrie, noiembrie, TVA-ul din decembrie încasându-se în ianuarie – impactul negativ bugetar pe care l-am acoperit din alte surse este de aproximativ 100 de milioane de lei.

Reporter: Dle ministru, premierul vorbea de un impact negativ la TVA, la reducerea TVA…
Daniel Chiţoiu: La pâine.
Reporter: Da. De 100 de milioane. Dvs. aţi vorbit de un impact bugetar la majorarea accizelor.
Daniel Chiţoiu: De 300 de milioane, da.
Reporter: Acoperă în totalitate? Adică vă rămâne un excedent, asta vreţi să spuneţi?
Daniel Chiţoiu: Păi, da. Din sumele taxate suplimentar, merg per total buget general consolidat. Dar, la fel, impactul de 300 de milioane la accize este tot calculat pe cele trei luni de zile.
Reporter: Şi este anual sau până pe perioada…?
Daniel Chiţoiu: Nu, pe perioada cât a mai rămas până la sfârşitul anului. Noi am calculat acest impact…
Reporter: Şi majorarea accizelor intră în vigoare?
Daniel Chiţoiu: Tot la 1 septembrie.
Reporter: Tot de la 1 septembrie. Şi va fi, nu temporar, nu cu titlu de experiment?
Daniel Chiţoiu: Nu, nu.
Reporter: Ok. Am înţeles.
Reporter: Acum, de unde s-au tăiat banii, de la ce ministere, la rectificare?
Daniel Chiţoiu: Vă spune domnul ministru al bugetului.
Reporter: Spuneţi-ne!
Liviu Voinea: În primul rând, daţi-mi voie să mă bucur pentru faptul că avem un acord pe rectificare şi pentru că o chestiune îndelung discutată, a prins contur şi anume reducerea TVA la pâine şi pe întreg lanţul. Măsura de compensare a reducerii TVA, şi anume creşterea accizelor la alcool, respectiv introducerea accizelor pe anumite categorii de bunuri de lux, în buget această măsură are exact acelaşi impact ca şi reducerea TVA. Cu alte cuvinte, am fost foarte conservatori; adică, deşi pe hârtie se încasează cam de trei ori mai mult din reducerea accizelor decât din scăderea TVA, în proiecţia de buget nu am luat în calcul decât fix aceeaşi sumă şi pe partea de accize, de încasări din accize, tocmai pentru a avea o marjă de siguranţă.
Ambele măsuri, şi TVA la pâine şi măsura privind accizele – vor fi analizate în cursul anului 2014, cu privire la eficienţa lor şi se va lua o decizie în consecinţă.

Creşterea accizelor la bunurile de lux

Reporter: Ne poate preciza şi domnul Chiţoiu cu cât cresc accizele la alcool şi bunuri?
Daniel Chiţoiu: Accizele la alcool cresc de la 750 de euro pe hectolitru, la 1.000 de euro pe hectolitru. La alcool, numai la alcool.
Reporter: Şi la bunuri de lux?
Daniel Chiţoiu: La bunuri de lux, accizele se referă la aur, obiecte din aur, la ceasuri, bijuterii, celelalte bijuterii, la maşini cu capacitate cu cilindrică peste 3.000 de cmc, iahturi, la armament utilizat de persoane fizice, nu armamentul militar. Impactul bugetar total este estimat la 300 de milioane de lei, per total.
Reporter: Şi, în medie, cu cât cresc? – procentual poate sau…
Daniel Chiţoiu: Păi v-am spus, la alcool creşte de la 750…
Reporter: Nu, la bunuri.
Daniel Chiţoiu: La celelalte, introducem accizele. Deci, nu existau, acum le introducem.

Reporter: Bună seara, dle ministru. Aţi vorbit despre aur şi aţi introdus aurul în categoria produselor de lux? Aş fi vrut să vă rog dacă puteţi să ne explicaţi în ce cantităţi, adică mă gândesc dacă cineva deţine un lanţ, o brăţară, o verighetă, se poate înţelege greşit, dacă puteţi să ne spuneţi de la cât în sus sau cât de mult aur intră în categoria…
Daniel Chiţoiu: Nu. Acciza se pune pe unitatea de măsură a aurului. Deci, acciza, că noi am stabilit-o, am stabilit-o pe gramul de aur. Deci, preţul are în compoziţia lui preţul materiei prime, profitul, TVA şi acciza, care este o componentă a preţului la aur. Deci, şi lănţicul sau şi inelul au o componentă foarte mică, că valoarea accizei va fi foarte mică pentru cantitatea respectivă.

Rectificarea bugetară

Suplimentarea bugetului Sănătăţii

De asemenea, pentru Ministerul Sănătăţii, vom avea o alocare suplimentară de aproape 1 miliard de lei, acoperind astfel o neîncasare de 500 de milioane din taxa de clawback şi adăugând în mod concret 570 de milioane de lei care vor fi transferaţi către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru plata medicamentelor şi a serviciilor.
Tot la Ministerul Sănătăţii, aproximativ 90 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru continuarea proiectelor finanţate de către Banca Mondială, BEI şi BERD. Mai concret – vreau să fie clar pentru toată lumea la ce mă refer – e vorba programul de maternităţi, care se află în diferite stadii de realizare, unele chiar au fost finalizate şi n-au fost recepţionate, altele mai au nevoie de 15-20% pentru a fi finalizate, 90 de milioane de lei vom aloca mâine special pentru acest program.

Fonduri pentru educaţie, justiţie, poliţie şi apărare

La fel, la Ministerul Educaţiei, pentru programul de modernizare şi refacere a şcolilor, tot programe încheiate de mai mult timp cu Banca Mondială sau alte instituţii internaţionale, 40 de milioane de lei, iar pentru justiţie, 20 de milioane pentru refacerea unor instanţe.
Vreau să anunţ, de asemenea, că avem în acest moment o sumă importantă, poate nu suficientă, dar importantă, 70 de milioane de lei pentru bunuri şi servicii la Ministrul de Interne pentru funcţionarea Poliţiei Române, care avea nevoie în mod sigur de resurse suplimentare.
Ministerul Justiţiei va primi, de asemenea, aproape 100 de milioane de lei pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 45 de milioane de lei pentru funcţionarea instanţelor şi aproximativ 20 de milioane de lei pentru ca pregătirile necesare – vorbesc de personal, judecători, procurori, personal auxiliar şi toate celelalte cheltuieli necesare pentru implementarea codurilor, noilor coduri, să poată fi acoperite.
Mai sunt alocaţi bani din profiturile de la Loteria Naţională, circa 40 de milioane de lei, pentru săli de sport şi pentru construcţiile de la ANL şi de asemenea, mâine vom avea, în cadrul rectificării, alocarea sumelor necesare pentru începerea programului de dotare cu avioane multirol, în baza acordului pe care l-am negociat cu Portugalia şi închiderea primei faze a sistemului de protecţie a frontierelor, în aşa fel încât, din punct de vedere şi tehnic, să fim perfect pregătiţi pentru o eventuală decizie pozitivă privind aderarea noastră la Spaţiul Schengen.
Am încercat, prin această rectificare, să răspundem acelor imperative care erau absolut necesare în acest moment, sau presante.
De asemenea, am ţinut foarte mult ca un angajament politic, în care credem cu toţii, cel al reducerii taxei pe valoare adăugată la pâine, să se dovedească un angajament de succes şi, din acest punct de vedere, mă bazez şi mă voi baza pe un parteneriat, practic, între guvern şi asociaţiile de producători. Eşecul acestui proiect, obţinut extrem de dificil, ca să fiu foarte diplomat în exprimare, eşecul acestui proiect, practic, va condamna în viitor extinderea unui asemenea sistem şi la alte domenii, la fel de importante, nu doar la pâine. Dacă vom avea succes şi se va dovedi că am gândit corect, că reducem evaziunea fiscală, că avem, practic, şi încasări mai bune, şi îi încurajăm pe producătorii corecţi, cei care emit facturi, cei care sunt fiscalizaţi, în mod sigur, succesul acestui proiect ne va ajuta să extindem un regim de TVA diferenţiat şi către alte categorii. Îmi doresc foarte mult să se dovedească că a fost un proiect corect.
Am ţinut, de asemenea, extrem de mult ca în câteva programe importante – şi am menţionat maternităţile, şcolile – să putem aloca sumele necesare pentru continuarea lucrărilor. Vor mai fi nişte alocări, pentru Ministerul Culturii, sigur, pentru proiecte de mai mică importanţă şi capacitatea de a asigura, printr-o alocare semnificativă, funcţionarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi practic, a sistemului de sănătate.

Liviu Voinea:  De unde s-a tăiat? S-a tăiat de peste tot şi s-a pus la loc, chiar cu asupra de măsură, în unele părţi. S-a rectificat şi partea de venituri, şi partea de cheltuieli, s-a redus – deci, principala măsură pe zona de cheltuieli o reprezintă eliminarea blocajului de 10%, în sensul, practic, tăierii acestui blocaj. Ştiţi că la începutul fiecărui an se păstrează o rezervă de 10% din anumite categorii de cheltuieli. În conformitate cu rectificarea bugetară, s-a tăiat blocajul de 10% şi s-a pus la loc în unele cazuri; de exemplu, la Ministerul Justiţiei, ca să dau un singur exemplu, de asemenea, la Ministerul Sănătăţii. Deci, în unele cazuri, eliminarea blocajului a fost mai mult decât compensată cu suplimentare de cheltuieli. S-a tăiat de acolo de unde există ineficienţă în cheltuieli.
Reporter: Daţi-ne exemple.
Reporter: Ne puteţi spune ce ministere au mai puţini bani?
Liviu Voinea: Da, vă pot spune…
Reporter: Şi cât?
Liviu Voinea: O secundă. Tabelul – va fi prezentat şi tabelul detaliat. În special de la Ministerul Transporturilor şi Secretariatul General al Guvernului, în funcţie de execuţie. Deci cum se face – vă prezint mecanismul tehnic al eliminării acestui 10% – te uiţi la execuţie; dacă la jumătatea anului, execuţia bugetară este mult sub jumătate din programatul pentru tot anul, atunci înseamnă că poţi să tai acea reţinere de 10% şi să nu o mai pui la loc. Dacă sunt cazuri în care execuţia la jumătatea anului este în parametri, pentru a te închide în apropierea estimărilor de buget pe tot anul, tai 10% şi îl pui la loc. Dar legal, trebuie tăiat de peste tot. După care, dacă sunt cazuri în care execuţia la jumătatea anului depăşeşte planificatul corespunzător – cazul Ministerului de Externe, de exemplu – atunci tai 10% şi pui la loc mai mult, pentru a ajunge pentru restul anului. Pe ansamblu, bugetul de stat se rectifică cu 1,9 miliarde venituri mai puţin şi cu 700 de milioane cheltuieli mai puţin.
Reporter: Bun, şi concret…
Liviu Voinea: Ca urmare, deficitul bugetar se majorează cu 1,2 miliarde lei, de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB. Vorbim de noul PIB, rectificat, de 626,2 miliarde RON. Este de remarcat că nu înseamnă o slăbire a poziţiei fiscale, întrucât acești 1,2 miliarde RON cu care creşte deficitul erau bani prevăzuţi iniţial pentru PNDI şi negociaţi, de asemenea, în precedenta scrisoare de intenţie cu FMI şi cu Comisia Europeană.

Absorbţia fondurilor europene

În rest, avem prevăzute, repet, avem prevăzută posibilitatea împrumuturilor pentru continuarea şi accelerarea decontărilor, efectuării proiectelor şi decontării proiectelor pe programele operaţionale sectoriale şi, bineînţeles, şi pe agricultură. Şi sperăm ca această rectificarea să producă efecte pozitive. Avem dreptul, conform legii şi înţelegerilor noastre cu partenerii internaţionali, ca la sfârşitul lunii octombrie să avem o nouă rectificare. Până atunci, însă, îmi doresc ca deciziile pe care le adoptăm mâine să se dovedească decizii corecte şi să acopere, măcar în parte, necesităţile şi aşteptările cele mai urgente.

Conferinţa de presă

Cazul Omar Hayssam. Punerea sub urmărirea DNA a vicepremierului Dragnea

Reporter: Domnule premier, preşedintele Traian Băsescu a dat un interviu într-un ziar naţional şi a spus că Ponta are un schelet în dulap în afacerea cu Hayssam. Cum comentaţi?
Victor Ponta: Cum vreţi dumneavoastră să comentez? Ziceţi. Că mie mi s-a părut că vorbeam despre nişte lucruri foarte importante, şi anume despre rectificarea bugetară, despre TVA la pâine, despre bani pentru maternităţi, pentru şcoli. Fiecare vorbeşte despre ce vrea el. Eu vreau să vorbesc despre aceste lucruri şi, sigur, oamenii vor decide cine dintre cei pe care i-au ales să-i reprezinte îşi îndeplineşte mai bine sarcina pentru care a fost ales.

Reporter: Cred că ştiţi deja, domnul Dragnea s-a dus la DNA să îi fie prezentat materialul de urmărire penală în legătură cu dosarul cu referendumul. În cazul în care va fi trimis în judecată, va părăsi sau nu guvernul?
Victor Ponta: Nu ştiu, nu ştiu nimic din ce m-aţi întrebat dumneavoastră. Am avut proasta inspiraţie să mă ocup de rectificarea bugetară, de TVA, de maternităţi, de şcoli şi nu am urmărit televiziunile.
Reporter: Am înţeles, dar era o întrebare simplă: dacă va fi trimis în judecată, fiind vicepremier în guvernul…
Victor Ponta: Întrebările simple se referă la lucrurile pe care le cunosc. Nu cunosc.
Reporter: Domnule prim-ministru, e o întâmplare pentru dumneavoastră? – vă cer o interpretare, având în vedere că este un an de la referendum şi, iată, la un an de la referendum, este audiat Liviu Dragnea într-un dosar pe care îl ştiţi.
Victor Ponta: Habar nu am ce face DNA-ul.
Reporter: Bun, dar vă miră, vă surprinde? Vorbim totuşi de 29 iulie.
Victor Ponta: Eu repet: astăzi, cred că mi-am făcut datoria faţă de cei care m-au ales, şi domnul Dragnea şi-a făcut-o, şi-o face cu vârf şi îndesat, şi ceilalţi miniştri, încercând să găsim soluţii pentru TVA-ul la pâine, pentru sănătate, pentru educaţie. Oricâte alte subiecte aveţi dumneavoastră pe ordinea de zi, ăsta a fost subiectul meu şi nu ştiu să vorbesc despre altele. Fără nici o supărare, dar fiecare are propria listă de priorităţi.
Reporter: Aş vrea să vă întreb, dacă îmi permiteţi: o publicaţie siriană, dacă aţi văzut – All4Syria – a scris că…
Victor Ponta: Nu, iertaţi-mă, nu citesc All4Syria, recunosc că am şi puncte slabe.
Reporter: Ok, vă rog să-mi permiteţi întrebarea.
Victor Ponta: Nu, nu vă pierdeţi timpul, pentru că nu pot să comentez, în ziua în care am negociat cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană un nou acord şi rectificarea bugetară, să comentez ce spune All4Syria?
Reporter: A făcut Guvernul României troc cu Bashar al-Assad pentru Omar Hayssam?
Victor Ponta: Guvernul României?
Reporter: Da.
Reporter: Da.
Victor Ponta: Niciodată, nici nu am avut ocazia să-l întâlnesc pe domnul Bashar Al-Assad.
Reporter: Protejează Guvernul României un miliardar sirian pentru Omar Hayssam?
Victor Ponta: Habar nu am despre ce vorbiţi.

Datele despre noul acord, miercuri

Reporter: Spuneaţi la început, dacă am înţeles eu bine, că avem şi în principiu un nou acord cu FMI, aţi căzut de acord pe termenii şi condiţiile noului acord, în mare…
Victor Ponta: Nu în mare, şi în detaliu.
Reporter: Şi în detaliu. Daţi-ne şi nouă câteva dintre detaliile acestui…
Victor Ponta: Nu pot să fac acest lucru dintr-un simplu motiv – şi v-am cerut doar 48 de ore – deoarece reprezentanţii Comisiei Europene şi ai FMI mai au de efectuat procedurile propriilor instituţii, adică de prezentat ultimele rezultate, după care miercuri, am convenit ca împreună, în acelaşi timp, să anunţăm termenii acordului.
Reporter: Dar măcar câţi bani, pe ce perioadă…
Victor Ponta: Nu mă puneţi în situaţia de a vă…
Reporter: Astea nu sunt detalii.
Victor Ponta: Nu, am stabilit absolut, ca între parteneri serioşi, că miercuri… deci miercuri la prânz, în mai puţin de 48 de ore, veţi avea în acelaşi timp de la cele trei instituţii – de fapt Guvernul, Comisia şi FMI – datele negociate. Ce era important, era pentru rectificare – deoarece mâine era rectificare şi acesta a fost un acord între noi că putem să anunţăm datele rectificării, aşa cum am făcut-o – cu deficitul, cu plafonul, cu TVA, cu accizele, cu punctele esenţiale, ca să spun aşa.

Privatizarea CFR Marfă

Reporter: În noul acord există cumva vreo precizare legată de privatizare CFR Marfă?
Victor Ponta: Există, sigur că da, despre toate listările pe care Guvernul României doreşte să le efectueze. E vorba de Hidroelectirca, NuclearElectrica, Romgaz…
Reporter: Şi legat de CFR Marfă ce anume?
Victor Ponta: Legat de CFR Marfă, miercuri vă prezentăm exact prevederea. Este o prevedere foarte bună pentru România şi foarte proastă pentru unii.
Reporter: Pentru cine?
Victor Ponta: Pentru cei care se bucură la lucruri mici. Vă rog.
Reporter: În legătură cu acel CSAT pe care îl aşteptăm cu toţii, s-a mai întâmplat ceva? Aţi discutat cu preşedintele?
Victor Ponta: Nu, n-am vorbit cu preşedintele.
Reporter: Atunci, avem CSAT?
Victor Ponta: Nu ştiu, asta preşedintele convoacă.
Reporter: Dar ce s-a mai întâmplat, că spuneaţi că…
Victor Ponta: S-a întâmplat că am reuşit să… E publică hotărârea CSAT-ului.
E pe site, pe site puteţi să intraţi, să citiţi Hotărârea 73/27 septembrie 2012 – vă dau eu copia, dar intraţi pe site, că o găsiţi -, care spune aşa: „Sunt supuse analizei operaţiunile de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau active, precum şi cele de concentrare economică, următoarele domenii: securitatea transporturilor e punctul d), securitatea infrastructurii critice – f) şi aveţi acolo: „Rezultatul evaluării şi propunerile se supun analizei CSAT, în prima şedinţă convocată. Hotărârea se comunică prim- ministrului, Guvernului României şi Consiliului Concurenţei”. Deci, bănuiesc că pe dumneavoastră vă interesează cine a semnat hotărârea. Cred că vă e clar cine a semnat-o.
Reporter: Cine a semnat-o?
Victor Ponta: Preşedintele CSAT, domnul preşedinte Băsescu. Deci, noi aplicăm hotărârea CSAT. Dacă mai e în vigoare, dacă nu, la primul CSAT o abrogăm şi atunci, nu mai trebuie să mai prezentăm CFR Marfă. Dar asta e o discuţie… Aici vreau să vă spun sincer, e o discuţie deja neserioasă.
Reporter: Ştiţi de ce vă întrebam? Pentru că în Caietul de sarcini scria că la cinci zile după aprobarea HG, cu termenii şi condiţiile de vânzare-cumpărare, trebuie să se semneze şi acel contract.
Victor Ponta: Avem 60 de zile până la care trebuie să efectuăm, dacă se respinge de către CSAT, evident nu mai facem…
Reporter: Vă întoarceţi din concediu dacă se convoacă CSAT-ul în timpul concediului?
Victor Ponta: Să-l convoace domnul preşedinte. De joi, am înlocuitor la conducerea guvernului, care are dreptul de a mă reprezenta în totalitate. Dacă e ceva care apare într-o oră, în două ore, domnul vicepremier Oprea are puteri depline.

Comments

comments