Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Ponta: Urmează să absorbim 500 de milioane de euro

Publicat: marți, 08 octombrie 2013

Premierul Victor Ponta și ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici au prezentat marţi ‘Acordul de parteneriat între România și UE privind mecanismul financiar multianual 2014-2020’ la Camera Deputaților.

Iată transcrierea discursului premierului Ponta:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia şi pentru ideea acestei dezbateri, într-adevăr, asupra unui subiect esenţial legat de situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene şi, mai ales, de perspectiva 2014 – 2020. Îmi amintesc, are dreptate doamna deputat, de vremurile în care eram în opoziţie faţă de cei care se află acum acolo. Nu ştiu dacă nu pot să intru în proceduri parlamentare, înţeleg că cineva astupă gura opoziţiei. Mă gândeam, domnul Toader, că dacă vă astupă gura dumneavoastră, s-ar putea să câştige PDL din asta. Aşa încât, sigur, nu mi-aş dori să vă fie astupată în niciun caz gura. Dincolo de asta – amintirile dezbaterilor trecute …- vreau, totuşi, la modul foarte serios şi foarte onest, să spun că mă aflu astăzi aici în urma unei iniţiative a opoziţiei, o iniţiativă absolut corectă, discutată la întâlnirea pe care am avut-o atât cu reprezentanţii PDL, cât şi cu cei ai UDMR, ideea de a prezenta în Parlament, evident, în primul rând majorităţii care susţine guvernul, dar şi minorităţii actuale, o proiecţie pentru următorii şapte ani. Cred că este un semn de normalitate, cred că aşa trebuie făcut de acum încolo. Orice decizie importantă pentru ţară poate fi luată de guvern în urma informării, în urma sprijinului pe care îl obţine în Parlament. Dacă vreţi, cred că şi atunci când reprezentantul României, în speţă preşedintele, a negociat alocarea sumelor pentru România, ar fi trebuit să facă acest lucru în baza unui mandat dat de către dumneavoastră, de Parlament. În acest fel, ar fi avut o legitimitate mai mare de a reprezenta România tocmai pentru o perioadă în care nu ştiu dacă eu voi mai fi prim-ministru, dar, sigur, preşedintele nu va mai fi preşedinte. Cred că era necesar acest lucru şi vreau ca, pornind de la acest moment, toate deciziile importante pe plan european să fie luate cu informarea dumneavoastră, în urma unei dezbateri şi în urma unui sprijin pe care Parlamentul, autoritatea supremă de reprezentare a voinţei poporului român, să o dea fie preşedintelui, fie guvernului, fie celor care reprezintă România în diverse situaţii.
Cu atât mai mult consider că este importantă această prezentare şi această dezbatere, mai lungă, mai scurtă – este o decizie a Camerei -, pentru că urmează şapte ani în care trebuie să învăţăm din propriile noastre greşeli din perioada 2007 – 2013, şapte ani în care, într-adevăr, aproximativ 40 de miliarde de euro ar trebui să fie absorbite de România fie pentru politica agricolă comună, fie ca fonduri structurale şi de coeziune, şapte ani cu totul şi cu totul speciali. 2018 va fi anul în care România, în forma sa mare, unită, împlineşte 100 de ani şi 2019 va fi anul în care România va asigura preşedinţia Uniunii Europene. De aceea, chiar dacă poate părea prematur, cred că, chiar din acest an, chiar din perioada următoare, trebuie să ne pregătim pentru aceste momente care urmează.
Pentru a putea, însă, să vorbim şi să ne gândim ce vom face cu fondurile alocate României în perioada 2014 – 2020, cred că este de datoria mea să vă informez foarte succint, fără niciun fel de critică sau dorinţă de a critica pe cei care au fost în această perioadă la guvernare, ci doar cu cifre foarte reci, ce s-a întâmplat cu prima perioadă în care România a devenit membră a Uniunii Europene, 2007 – 2013. Şi la începutul anului 2012, cred că februarie era, preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, folosea, când se referea la absorbţia fondurilor europene de către România, termenul „dureros de scăzută”. Era, într-adevăr, o situaţie extrem de gravă, pe care o criticam cu toţii, dar care părea fără niciun fel de soluţie. Vreau să vă dau câteva cifre reci – domnul ministru Teodorovici o să poată să le detalieze sau să vă răspundă la întrebări.
1 mai 2012 – cinci programe operaţionale sectoriale pre-suspendate în urma auditurilor făcute în noiembrie 2011; cele cinci includ aproximativ 98% din banii alocaţi României. Pot să le reiau: POSDRU – Programul Operaţional Regional, Mediu, Transporturi şi Programul de creştere a competitivităţii, destinat cercetării, IT-ului şi IMM-urilor. Astăzi, când mă aflu în faţa dumneavoastră, pot să vă spun, în urma discuţiei pe care am avut-o în urmă cu câteva ore cu comisarul Johannes Hahn, care m-a anunţat că, de astăzi începând, şi programul de creştere a competitivităţii post-CCE a fost definitiv deblocat şi de astăzi putem să transmitem cererile de rambursare. E, într-adevăr, cea mai bună veste pe care puteam s-o primesc astăzi. Deci, astăzi, absolut toate programele operaţionale sectoriale sunt deblocate şi se transmit cereri de decontare la Comisia Europeană. Absolut toate, fără niciun fel de excepţie. Şi este rezultatul unei munci începute chiar de ministrul… era să zic Ludovic… de ministrul Leonard Orban, continuată de ministrul Teodorovici şi de toţi ceilalţi miniştri care au avut responsabilităţi în acest domeniu, cu sprijinul, sigur că da, al tuturor instituţiilor statului.
1 mai 2012 – rata de absorbţie era 7%, evident, ultima pe plan european. Astăzi este de 24%, mai mult decât triplat, şi în baza deblocării de astăzi a post-CCE, până la sfârşitul anului, numai pentru Programul de creştere a competitivităţii, urmează să absorbim încă 500 de milioane de euro, fie operaţiuni deja plătite, fie altele noi din acest program.
În şase ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, România a primit 1,4 miliarde de euro. În şase ani. Anul 2013, până azi, avem două miliarde de euro şi, în mod sigur, de la ultimul loc, în acest an, 2013, în baza datelor oficiale prezentate de Comisia Europeană, pe care vi le pun la dispoziţie, România are cea mai mare creştere procentuală a plăţilor intermediare făcute de Comisia Europeană către statele membre, în 2013, faţă de valoarea cumulată 2007 – 2012.
În sfârşit, este un domeniu al absorbţiei fondurilor europene unde România a reuşit să ajungă pe primul loc, pornind, într-adevăr, foarte de jos, dar cred că acest lucru nu l-au crezut foarte mulţi posibil. Dacă domnul ministru Teodorovici, doamna ministru Plumb, toţi ceilalţi miniştri, doamna ministru Câmpeanu, toţi cei care au avut în atribuţii acest lucru l-au crezut,… domnul ministru Fenechiu, care mi-a spus că va debloca Programul Operaţional Sectorial de Transport şi a făcut-o şi îi mulţumesc pentru asta… Toţi ceilalţi care au avut atribuţii în domeniu şi le-au îndeplinit pentru ca România să ajungă pe primul loc în anul 2013 la creşterea gradului de absorbţie.
La 1 mai 2012 aveam, din păcate, nu doar programele nu numai blocate, dar și principalele proiecte de referință pentru Europa și pentru România, într-o stare de incertitudine. Dacă astăzi programul ELI, care este considerat de CE cea mai mare, prima și cea mai mare investiție în domeniul cercetării, este în lucru, e un merit al României şi este ceva ce trebuie prezentat, de fiecare dată, ca o realizare a României.
Vreau să mulţumesc tuturor celor care…, secretari de stat, miniştri, europarlamentari şi preşedintelui României, toţi cei care au participat şi au insistat pentru ca România să beneficieze de regula n+3, prelungirea cu un an a perioadei normale de contractare şi absorbţie. Este, de fapt, un mare ajutor pe care Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul îl dau României pentru a recupera incapacitatea din perioada 2007 – 2012 şi, în acest fel, dezangajarea automată a unor sume importante a fost evitată şi cred că putem, iată, să recuperăm anii care s-au pierdut. Vreau să explic foarte clar – şi cu această închei prima perioadă – unde s-au dus anul acesta cele două miliarde de euro plus aproximativ 6 miliarde de lei împrumutaţi din Trezorerie, din care un miliard şi jumătate urmează să se întoarcă, unde s-au dus aceşti bani. Aceşti bani s-au dus la autorităţile locale, cele care au atât de multe proiecte începute şi neterminate, pentru că, sigur, să promiţi un proiect e simplu, să-l mai şi faci – am constatat în cazul Metroului Bucureşti – după ce dai 10 milioane de euro, poţi să strigi ani de zile, urmând ca noi să plătim restul de un miliard 400 de milioane, dar politica se face şi în acest fel. Eu vorbesc de faptul că autorităţile locale, fie prin Programul Operaţional Regional, fie prin Programul Sectorial de Mediu, au devenit şi sunt principalii beneficiari. În acelaşi timp, însă, sindicate, universităţi, profesori care au accesat programul POSDRU – Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane, firmele private, fie prin post-CCE, la IMM-uri, firmele de IT, cu care România se mândreşte şi care creează locuri de muncă în rândul tinerilor, principalii constructori atât la Programul de Transport, cât şi la Programul de Mediu, adică exact acele categorii – nu bugetul de stat, nu zona bugetară – acele categorii care aveau nevoie de finanţare şi care beneficiază şi suplinesc lipsa resurselor bugetare. Cred că este o realizare importantă, cred că România poate să spună că, în sfârşit, are un pariu câştigat, după atât de multe pariuri pierdute, şi vreau să mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest pariu cu fondurile europene să fie câştigat.
Referitor la perioada 2014 – 2020, vreau să încep printr-o prezentare seacă, nu aş dori să fiu acuzat de noi polemici, să spun doar că 2014 – 2020 este o perioadă în care România, faţă de celelalte ţări din zonă, a fost, evident, defavorizată. Raportat la alocare la număr de locuitori, nu mai dau toate cifrele ca să nu încarc foarte mult – le punem la dispoziţie, le-am mai pus -, România a primit, cu o populaţie de 21,3 milioane de locuitori, o alocare de 21,4 miliarde pentru fonduri structurale. Deci, cam 1000 de euro pentru fiecare locuitor. În timp ce Cehia a primit 2.000, Ungaria – 2.000 de euro, Portugalia – 1.900 de euro, Slovacia – 2.200, Polonia – 1.900, Lituania – 2.200, Croaţia, ultima intrată – 1.900 de euro. Vedeţi că fac comparaţia cu ţările din zona noastră, nu mă uit spre ţările foarte dezvoltate. Evident că suntem dezavantajaţi; evident că avem, practic, jumătate, raportat la numărul de locuitori, decât au obţinut ţările din jurul nostru, decât Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania. S-ar fi putut negocia mai bine. Întotdeauna cel care nu participă la negociere spune că ar putea să negocieze mai bine. Eu vă prezint o situaţie seacă. Important, acum, cum spune Comisia Europeană, să nu plângem după laptele vărsat. Nu plângem, doar trebuie să ştim că în cana României e mai puţin lapte decât în cana vecinilor noştri. Dar trebuie să ştim care sunt alocările şi cum vom folosi, cu sprijinul dumneavoastră, prin activitatea miniştrilor, fondurile alocate în special pe zona de coeziune, în perioada imediat următoare.
În mod sigur, aceste fonduri, pe politici europene aprobate, pentru că nu este o decizie a guvernului naţional, în totalitate, ci este vorba de politici, de marile politici europene, aceste sume vor fi folosite în primul rând pentru a încerca să atenuăm gravele discrepanţe între diferite regiuni şi judeţe ale ţării.
Am fost astăzi de dimineaţă în Prahova, un judeţ care se dezvoltă economic foarte bine, ca şi altele, ca Timişul, Clujul, Braşovul, Constanţa, fără însă să uit că judeţul Vaslui, de exemplu, este judeţul cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa. Să nu uităm că obligaţia guvernului, ca politică europeană, este de a încerca să direcţioneze sume importante, tocmai pentru a reduce această discrepanţă între diverse regiuni ale ţării şi între diverse regiuni europene. E foarte clar că sumele din următorul exerciţiu financiar trebuie să fie folosite pentru dezvoltarea infrastructurii şi în mod sigur, infrastructura rutieră, infrastructura feroviar vor consuma sume importante din alocările ulterioare. În acelaşi timp, pentru continuarea proiectelor de dezvoltare locală, pentru că, într-adevăr, trebuie ca fiecare comună şi fiecare sat din România să aibă canalizare, să aibă apă, să aibă acces la gaze, lucruri care sunt de normalitatea unei Europe în care ne-am dorit atât de mult să fim. Este acordul de parteneriat pe care vi-l va prezenta în detaliu dl ministru Teodorovici. Este elaborat în baza documentelor puse la dispoziţie de către toate ministerele care aveau atribuţii în acest sens.
Şi aş vrea doar să reiterez două sau trei lucruri importante. Am decis pentru următoarea perioadă, învăţând din propriile noastre greşeli, să păstrăm cât mai puţine ministere care au autorităţi de management. Sigur, agricultura va păstra autorităţile de management pentru plăţi directe şi pentru dezvoltare rurală, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene, urmând ca celelalte ministere şi autorităţi să aibă organisme intermediare, în acest fel, o mai bună coordonare. Cred că a fost ideea pe care o ceruse guvernului şi ministrul Orban când a venit prima dată; nu s-a putut realiza atunci. Acum putem să o realizăm. Este un model care a dat roade în alte ţări spre care ne uităm şi sunt convins că acest model va funcţiona mai bine.
În mod sigur, avem ca principale direcţii competitivitatea, oamenii şi societatea, infrastructura, resursele, administraţia şi guvernarea. Este foarte important să decidem că toate proiectele care pot fi finanţate din fonduri europene să nu se mai dubleze cu finanţări bugetare. Cer şi am cerut tuturor primarilor, tuturor instituţiilor să se îndrepte în primul rând spre folosirea banilor europeni şi doar acolo unde nu există fonduri europene disponibile, să solicite bugetului. Pentru că altfel, sigur, dintotdeauna banii de la buget se obţin mai uşor şi se cheltuie mai uşor decât fondurile europene. Acum avem, însă, un sistem care, iată, se dovedeşte funcţional, o capacitate administrativă recunoscută de auditurile europene, o capacitate de combatere a conflictelor de interese, a fraudelor, care este apreciată şi este considerată satisfăcătoare la nivelul UE şi, atunci, acolo unde există bani europeni nu trebuie să mai punem bani de la buget şi banii de la buget să meargă în acele proiecte care nu pot fi acoperite de fonduri europene.
Avem, în mod sigur şi în cadrul acordului, proiecte prioritare privind promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă, reducerea persoanelor aflate în risc de sărăcie, infrastructura, despre care am vorbit, promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante. Un domeniu extrem de important, care va beneficia de fonduri şi în perioada următoare, este cel al calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicaţii. Avem prevăzut şi ne dorim acest lucru – ca veşnica problemă, care nu se mai termină de 23 de ani, a cadastrului, să poată fi finanţată prin bani europeni, vorbesc în special de cadastrul în zona rurală. Sunt alte politici privind sprijinirea trecerii la economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. În mod sigur, mult mai bine decât am făcut-o în perioada 2007-2013, vom folosi resursele puse la dispoziţie de UE pentru a îmbunătăţi administraţia publică, în sensul creşterii transparenţei, eficienţa şi eficacitatea administraţiei şi a sistemului judiciar, e-guvernare şi e-justiţie, capacitatea de dezvoltare, coordonare şi implementare, monitorizare şi evaluarea politicilor la toate nivelurile de guvernare.
Stimaţi reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor, stimaţi colegi, vreau încă o dată să spun că, deşi ceva a început foarte prost, s-a infirmat regula lui Murphy, nu s-a terminat şi mai prost, ci dimpotrivă, absorbţia fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, reprezintă în acest moment un pariu câştigat. Ţine de capacitatea actualului guvern, a viitoarelor guverne, de sprijinul dumneavoastră în adaptarea şi flexibilizarea şi debirocratizarea legislaţiei, pentru ca şi perioada 2014-2020, începută prost, printr-o alocare dezavantajoasă pentru România, să se finalizeze printr-o poveste de succes.

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=16069

Publicat de la data oct. 8 2013. Categorii Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

24 iunie 2019, 21:47
 

NE
Parţial noros
27°C
18 km/h
Perceput de temperatură: 27°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 65%
Vânt: 18 km/h NE
Rafale de vânt: 18 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 5:32
Apus: 21:04
Prognoza 25 iunie 2019
Zi
 

NE
Parţial însorit cu furtună
31°C
Vânt: 14 km/h NE
Rafale de vânt: 22 km/h
max. UV-Index: 8
Noapte
 

NNE
Predominant înnourat cu furtună
21°C
Vânt: 11 km/h NNE
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 8
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Avertizare meteorologica
    COD : PORTOCALIU Ziua/luna/anul : 24-06-2019 Ora : 10 : 30 Nr. mesajului : 1 Intervalul : conform textelor; Zonele afectate : conform textelor și hărții; Fenomene : conform textelor; Mesaj : ACTUALIZARE INFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 24 iunie, ora 10:30 – 25 iunie, ora 23Fenomene vizate: manifestări de instabilitate atmosferică, disconfort termic       […]
  • Atentionare meteorologica
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 24-06-2019 Ora : 10 : 30 Nr. mesajului : 2 Intervalul : 24 iunie, ora 23 – 25 iunie, ora 06; Zonele afectate : conform textului și hărții; Fenomene : manifestări de instabilitate atmosferică temporar accentuată; Mesaj : MESAJ 2 ATENȚIONARE METEOROLOGICĂCOD GALBEN Interval de valabilitate: 24 iunie, ora 23 […]

Loto

Horoscop

  • 216.485 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team