Populismul demagogic – mișcare politică în detrimentul maselor
Ca definiție, populismul este o ideologie ce pune în acțiune mișcarea politică în cadrul unei comunități, iar conținutul semantic al acestui curent este de a obține superioritate în fața maselor prin diverse interese, în rezultat, obținând un avantaj concret bazat pe o anumită situație. Este vorba de situații în care realitatea este întortocheată în cel mai direct/eronat mod, prin diverse metode, doar pentru a cuprinde dorința și obiectivul prestabilit. Sub această formă de manifestare se înscriu populiștii, persoanele care, la propriu și la figurat, fac parte, de fapt, din clasa demagogică. Dacă să luăm în considerație opinia publică și a mediilor politice, atunci fenomenul populismului este comparat sau este chiar identic cu fenomenul demagogiei, ambele redând înțelesuri cu scop de a obține popularitate în fața maselor, în acest caz utilizând promisiuni și discursuri pline de emfază doar de a induce în eroare întreaga comunitate umană. Considerat un curent al democrațiilor moderne, populismul sau mai bine zis populismul politic a luat naștere din secolul XIX în S.U.A. și în Imperiul Rus. Nemijlocit, înainte și după anii 1990 fenomenul populismului politic a început să se manifeste într-o formă destul de activă și în alte țări europene, dar, cu certitudine, și în alte țări de pe mapamond. În particular, despre acest aspect destul de delicat în cultura politică europeană este binevenită recenta lucrare științifică „Populist Political Communication in Europe” („Comunicarea politică populistă în Europa”) – autori Toril Aalberg, Frank Esser, Carsten Reinemann, Jesper Stromback, Claes De Vreese – publicată la prestigioasa Editură Routledge din Marea Britanie, 2017. Lucrarea în cauză cuprinde studii corespunzătoare din 24 de țări europene (Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, Austria, Belgia, Germania, Irlanda, Olanda, Elvețea, Marea Britanie, Franța, Grecia, Israel, Italia, Portugalia, Spania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovenia), respectiv, centrându-și subiectul pe cele mai importante domenii ale populismului și comunicării politice populiste, și anume despre: actorii populiști în calitate de comunicatori; mass-media și populismul; cetățenii și populismul. Astfel, în lucrarea respectivă sunt descrise părțile componente și modul în care liderii populari, partidele și mișcările politice (din cele 24 de țări prezente în cercetare) obțin influență asupra maselor, „fie prin succese electorale ca atare sau fie prin influențarea altor partide politice prin discursul politic național” (https://www.routledge.com/Populist-Political-Communication-in-Europe/Aalberg-Esser-Reinemann-Stromback-De-Vreese/p/book/9781138654792). Cu referire la „Populist Political Communication in Europe” Michael Higgins, profesor la Universitatea din Strathclyde, Marea Britanie, spune: „Populismul, în toate categoriile sale, a devenit o forță în întreaga Europă. În sfârșit, avem o colecție care combină o varietate de analize la nivel de stat cu o rigoare conceptuală necondiționată. Pentru oamenii de știință din Europa și nu numai, colecția respectivă promite să hrănească o discuție informată despre provocarea populistă pentru anii următori” (https://www.routledge.com/Populist-Political-Communication-in-Europe/Aalberg-Esser-Reinemann-Stromback-De-Vreese/p/book/9781138654792). În spectrul tematicilor abordate, manuscrisul respectiv exprimă condițiile social-politice ale unor comunițăți prin intermediul cărora politicianul/clasa politică este acea persoană care determină, prin influență, modalitatea de a guverna o țară și, respectiv, nivelul de dezvoltare și de trai al cetățeanului/al societății în dependență de orientarea politică aplicată în administrare. O abordare și o cercetare foarte bună care, la rândul ei, reușește să oglindească aspirațiile fenomenului de populism contemporan.
În urma celor relatate ar urma să facem o paralelă și la societatea basarabeană (nefiind prezentă în lucrarea susmenționată), țara care prin argumente reale șochează opinia publică mondială la capitolul populism-demagogie-corupție, țara care pe parcursul a 26 de ani de independență statală a dezvoltat în limite teribile/neumane fenomenul populismului politic. În cadrul acestor subiecte, Basarabia/R.Moldova se regăsește pe locul potrivit între aceste ipostaze, existând în baza conceptului de populism demagogic-coruptor, fenomen care în timp a distrus un popor și a înrobit o întreagă societate. Astfel, realitatea existentă din Basarabia este la ordinea de zi în clasamentele mondiale. Conform unui studiu realizat de organizaţia Transparency International, prezentă cu reședința în Germania, Berlin, se menționează că R.Moldova pentru anul 2016 sa plasat pe locul 123 din 176 state prezente în clasament la capitolul corupție. Respectiv, în raport se spune: „Capturarea procesului politic de luare a deciziilor este una dintre formele cele mai răspândite ale corupţiei politice în ţările CSI, acolo unde cultura impunităţii predomină în rândul politicienilor, procurorilor şi oligarhilor”. Totodată, experții raportului menționează: „Astfel, anul 2016 a demonstrat peste tot în lume că inegalitatea socială şi corupţia sistemică se susţin reciproc, ceea ce duce la nemulţumirea publicului faţă de clasa politică şi oferă un teren fertil pentru apariţia politicienilor populişti” (Jurnal.md, 25.01.2017. Disponibil: http://jurnal.md/ro/social/2017/1/25/transparency-international-republica-moldova-scadere-drastica-in-clasamentul-mondial-privind-indicele-de-perceptie-a-coruptiei-raport/ ). Însă un alt studiu realizat de organizaţia „The World Justice Project” ce oferă și o perspectivă a indicelui privind statul de drept în 2015, plasează R.Moldova pe locul 93 din 102 state în clasamentul mondial privind fenomenul corupţiei (http://jurnal.md/ro/politic/2015/10/27/moldova-la-coada-clasamentului-mondial-privind-coruptia-tara-noastra-este-depasita-chiar-si-de-zimbabwe-honduras-si-burkina-faso/). În așa mod, conform unui alt raport realizat de Freedom House, organizaţie internaţională cu sediul la New York, R.Moldova este considerată o țară partial liberă (privind respectarea drepturilor politice, cât şi a libertăţilor civile), iar sporirea influenţei forţelor populiste este mereu în creștere (Jurnal.md, 01.02.2017. Disponibil: http://www.jurnal.md/ro/politic/2017/2/1/fara-progrese-din-2011-republica-moldova-ramane-o-tara-partial-libera-raportul-freedom-house/). Cu precădere, o bună parte dintre țările în curs de tranziție din Europa de Est, în mod aparte R.Moldova, a instaurat, credem, un regim populist-demagogic în administrare. Astfel, luând în considerație situația reală din Basarabia, cu o democrație destul de dificilă, liderii politici și cei de la guvernare au pus stăpânire pe modul de organizare a vieții economice, politice și sociale din cadrul țării; au pus stăpânire pe bunurile materiale ale statului, inclusiv, în mod prioritar a întreprinderilor financiare/a băncilor; au dominat structurile statale prin cele mai coruptibile forme și metode, dar cel mai grav au îngenunchiat poporul în fața unei ideologii absurde-neumane aplicată în procesul de existență socială; au aservit poporul în fața unei puteri populiste-demagogice și, nu în ultimul rând, au indus poporul spre o sărăcie socială absolută. Toate acestea, în rezultat, au pus stăpânire pe mentalitatea cetățeanului, făcând-l să devină dependent de un regim politic populist nespus de fals. În cazul dat, dacă să facem o analiză dintre fenomenul populismului democratic-civilizat (exemplu: din țările dezvoltate și democratice ale Occidentului sau ale unor țări menționate în lucrarea de mai sus) și fenomenul populismului nedemocratic-necivilizat (exemplu: R.Moldova), atunci lucrurile se vor poziționa în direcții opuse. Deci, în linii generale, conceptul populismului politic al țărilor dezvoltate/democratice din Occident sau, mai bine zis, al celor mai democratice țări din lume este privit ca o propagandă pozitivă, având scopul de a convinge și de a câștiga cât mai mulți susținători de partea sa. Astfel, în asemenea condiții, populistul democrat-civilizat nu tâmpește masele prin minciună și escrocherie, dar încearcă doar să obțină cât mai mulți simpatizanți/alegători, ulterior, în caz de victorie, punându-le în practică ceea cea a promis anterior prin discursurile politice naționale. În acest caz, populistul politic civilizat și democrat se prezintă în fața maselor cu multă sinceritate, indiferent de faptul dacă poziția tratată va fi sau nu va fi benefică integral pentru societate. Aici, în paralel, ar fi cazul să cunoaștem și lista celor mai democratice țări din lume, clasament mondial: Norvegia – loc 1, Elveția – loc 2; Suedia – loc 3; Finlanda – loc 4; Danemarca – loc 5; Olanda – loc 6; Germania – loc 7; Noua Zelandă – loc 8; Irlanda – loc 9; Belgia – loc 10; etc., studiu realizat de Agenţia de Evaluare „The Democracy Ranking” (http://www.amosnews.ro/topul-celor-mai-democratice-tari-din-lume-2015-12-19). În cadrul clasamentului mondial la capitolul democrație R.Moldova este plasată pe locul 76 din 113 țări, fiind luate în considerație principalele aspecte precum: alegeri libere şi corecte, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică (http://www.realitatea.md/the-economist-republica-moldova-democra-ie-defectuoasa-ce-loc-ocupa-in-topul-mondial_51574.html? ), pe când România pentru anul 2016 este plasată pe locul 61 la nivel mondial, informează The Economist (http://www.ziare.com/politica/democratie/the-economist-romania-e-pe-locul-61-in-topul-mondial-al-democratiei-ultima-din-ue-si-la-egalitate-cu-mongolia-1451387). Rezultatele studiului realizat de The Economist mai susțin că R.Moldova se încadrează în lista democraţiilor defectuoase sau viciate…, unde problemele serioase se confruntă cu o cultură politică subdezvoltată…
Populismul demagogic, curent politic ce este cu adevărat în detrimentul maselor și al societății, este un procedeu ce se manifestă în conviețuirea socială prin care actorul principal – populistul, prin discursurile sale, reușește să domine individul care este un bun ascultător și care, totodată, este unitatea fizică ce completează societatea. Astfel, omul este centrul de legătură prin intermediul căruia populistul își realizează scopul prestabilit. Nemijlocit, cetățeanul unei societăți este puntea care oferă populistului să se ridice pe baricadă. Deci, cetățeanul este acel care poate fi ușor manipulat de diverși curenți politici, în consecință, și societatea este acea care poate fi ușor influențată de o anumită orientare politică. Prin urmare, actualmente societatea basarabeană este trecută prin filtrul unei ideologii care, în rezultat, soluționează în prim plan doar interesele unor politicieni/guvernanți sau unor partide politice ce au la bază conceptul populismului demagogic. Pe când cetățeanul societății este acel ce rămâne doar cu promisiunile false realizate de populiștii demagogi. O imagine ce completează doar existența reală a unei societăți, o imagine ce prevalează și instaurează condiții de trai cât mai negative pentru o comunitate. Sub această imagine atroce există un popor care este subjugat la limită de fenomenul populismului primitiv sau, mai bine zis, de fenomenul populismului demagogic basarabean din epoca contemporană. Consecințele acestora sunt nespus de triste, dar și destul de evidente prin faptul că cetățeanul societății (în majoritatea cazurilor sau în termeni de majoritate relativă), acceptă foarte ușor orice provocare. Respectiva frază se referă mai mult la acea parte a populației care trăiește în condiții vulnerabile și pline de neajunsuri materiale, în special, populația din zonele rurale ale societății basarabene, fiind cu mult mai săracă în raport cu localitățile urbane. Astfel putem defini că populismul demagogic, de obicei, își găsește locul potrivit anume în comunitățile/localitățile unde dezvoltarea umană și bunăstarea socială se regăsește încă la o etapă destul de inferioară. Daca să abordăm și acest capitol, atunci Moldova este văzută în plan mondial pe locul 92 din 140 state în clasamentul privind nivelul de trai, relatează Legatum Institute – Prosperity Index 2015, iar la capitolul sărăcie se regăsește pe ultimul loc în Europa (http://jurnal.md/ro/economic/2015/11/3/legatum-prosperity-index-2015-moldova-cea-mai-saraca-tara-din-europa-am-cazut-si-in-clasamentul-mondial-privind-nivelul-de-trai/). Însă la capitolul dezvoltarea umană, Moldova pentru anul 2015 s-a plasat pe locul 107 din 168 state prezente în clasament, menționează Programul Națiunilor Unite (http://jurnal.md/ro/economic/2015/12/14/moldova-pe-locul-107-din-188-de-state-in-clasamentul-mondial-al-dezvoltarii-umane-tendintele-somajului-in-randul-tinerilor-sunt-ingrijoratoare/). În așa mod, o bună parte dintre concetățeni sunt atrași ușor de promisiunile false ale populiștilor, prezența lor fiind destul de impunătoare. Acest lucru este nespus de prezent în fața maselor atunci când urmează a avea loc scrutinul alegerilor. Provocările și consecințele acestor acțiuni se reduc la populismul demagogic extrem de fals care, în rezultat, promovează doar o politică ce este contrară adevărului, iar infracțiunea deja săvârșită prin alterarea adevărului nu face altceva decât să umilească omul, în rezultat, acesta fiind dependent prin smerenie față de clasa dominantă care activează doar în baza unor concepte populiste inumane și nemiloase. Astfel, prin discursuri și promisiuni false populistul basarabean obține victorie în administrarea societății, iar consecințele acestei victorii se suprapun nemilos pe umerii poporului care se confruntă din greu cu supraviețuirea. În consecință, prin fapte reale, întreaga societate este dominată de sindromul puterii demagogice, care stăpânește și reglează activitatea tuturor domeniilor publice (în mod aparte, banii publici, justiția, etc.), dar, cel mai rău, mutilează mentalitatea concetățeanului pentru ca acesta să nu înțeleagă în mod deslușit realitatea înconjurătoare. În rezultat, opinia experților străini, ce monitorizează situația reală din R.Moldova din ultimii ani, se reduce la următoarele: „Fenomenul statului capturat a fost definit într-o formă mai completă și argumentată de către Fondul Monetar Internațional. Potrivit acestei definiții, statul capturat reprezintă o formă avansată de corupție, întâlnită cu precădere în țările cu economii de tranziție. În aceste țări, grupurile oligarhice tind să manipuleze afacerile publice (politicile publice) și chiar să producă noi reguli/legi, prin care să-și multiplice beneficiile economice. Conform evaluărilor realizate de către FMI și BERD, Moldova se află printre cele mai capturate state, îndată după Azerbaijan… În aceste evaluări au fost măsurate percepțiile mediului de afaceri din țările ex-sovietice din Europa și Asia Centrală, inclusiv din fosta Iugoslavie și a țărilor din fostul bloc socialist…Totuși, Moldova este diferită de celelalte țări. Aceasta se datorează faptului că cele mai importante decizii politice sunt adoptate de către un singur grup de interese, asociat de regulă cu statul capturat. Astfel, lipsește atât competiția între diverse grupuri de oligarhi, dar și separarea mai vizibilă a acestora de stat… Datele FMI și BERD arată foarte clar că fenomenul “statului capturat” … reprezintă o consecință a tranziției nereușite spre un stat democratic cu adevărat funcțional. În alte cuvinte, această formă de corupție, unde grupurile oligarhice se înrudesc și ulterior controlează politicul, a existat în Moldova până la criza bancară…” (EuroPunkt, „Cum a devenit Moldova „un stat capturat”?”, Deonis Cenușă, 5 mai 2017. Disponibil: http://europunkt.ro/2017/05/05/cum-a-devenit-moldova-un-stat-capturat/ ).
Tragedia fenomenului de populism demagogic se reduce la faptul că orice acțiune întreprinsă și realizată se răsfrânge asupra cetățeanului care, în rezultat, devine și victima reală în procesul de existență socială. Omul, fiind victima reală în fața tuturor proceselor sociale cu caracter falsificator, este, în același timp, și victima propriei vieți care este condamnată să suporte ipocrizia populistului, în mod special, a populismului demagogic necivilizat, mișcare politică care este numai în detrimentul maselor. Prin urmare, în asemenea condiții omul nu se poate dezvolta în mod civilizat, deoarece societatea este bazată doar pe falsitate/minciună și nedreptate, componente ce stopează și dezonorează dezvoltarea umană în limite decente. Deci, pentru a fi în pas cu lumea civilizată societatea basarabeană urmează să lichideze corupția, ca cel mai distrugător fenomen al societății; să consolideze statul de drept și să onoreze drepturile civile; să modifice și să îmbunătățească condițiile de trai și de existența a omului și a societății prin cele mai transparente acțiuni decizionale și, nu în ultimul rând, să înlăture definitiv componentul de „populism demagogic necivilizat în stil basarabean”, fenomen care este numai și numai în detrimentul întregii țări.
Galina MARTEA