Povestea de Halloween
Într-o seară de 31 Octombrie, pe data când se sărbătorește vestitul Halloween, se născu o fetiță. Aceasta provenea dintr-o familie de vrăjitori, așa că la rândul ei, deveni vrăjitoare.
Pe măsură ce creștea, fetei îi luau amploare puterile vrăjitorești. Deși era o mică vrăjitoare cu puteri destul de mari, ea își trăia viața ca un copil obișnuit, ducându-se la școală și având prieteni care nu erau vrăjitori și care n-aveau habar de ceea ce este ea cu adevărat.
An de an, la școala la care ea învăța, se organiza petrecerea de Halloween, unde toți copiii se costumau și se machiau ca să arate cât mai înspăimântător.
Era un prilej de bucurie pentru toată lumea. În acea zi nu se făceau cursuri, fiecare elev venea cu câte o gustare și cu băuturi răcoritoare și se distrau pe cinste, dansând și concurând, căci proba costumelor era cea mai interesantă.
De fiecare dată, Ana se costuma în vrăjitoare, căci asta o reprezenta cel mai bine. Anul acesta, însă, Halloween-ul îi aduse Anei lucruri neașteptat de neobișnuite. Avea tot felul de viziuni ciudate despre întuneric și întunecarea întregii lumi.
Înspăimântată de aceste gânduri negre, Ana părăsi petrecerea ei favorită și fugi într-un suflet către casă, vrând să-i spună mamei sale ce se întâmplă în mintea ei, căci avea darul de a vedea înainte ce avea să urmeze.
Când fata ieși din școală, afară era beznă totală, lumânările felinarelor erau singurele care străluceau în întuneric, făcând totul să pară sinistru.
Ana vru să se întoarcă în școală dar era prea târziu, ușa era încuiată iar clădirea era adâncită-n întuneric. Speriată și neavând pe nimeni alături, fata se grăbi să ajungă la bunica ei, care stătea în apropiere. Intră în casă și panicată cum era, începu să-i povestească totul bunicii.
-Draga mea nepoată, începu să-i spună bunica, pentru a o mai calma, este un lucru pe care ar fi trebuit să ți-l dezvălui de multă vreme, însă am crezut că ești prea mică și nu am vrut să te sperii…
-Ce e, bunico?spune-mi, te rog, ce se întâmplă cu mine?
-Scumpa mea, întunericul te caută, tu ești singura care poate păstra lumina-n lume… ai fost născută pe data de 31 octombrie, de aceea ești menită pentru a ne ajuta să învingem întunericul.
Cu toate că era speriată, fata acceptă.
-Bine,bunico! voi face tot ce îmi vei spune!
-Oh, fata mea…atât timp cât întunericul pe tine te caută, nimeni nu va mai exista în afară de tine. Momentan, noi suntem supușii întunericului, dacă tu îl vei învinge, ne va elibera, iar dacă nu, va avea puterea de a te lua și pe tine, într-un loc lipsit de lumină…
După ce termină de rostit aceste cuvinte dureroase, femeia dispăru, iar nepoata ei rămase singură și începu să plângă în hohote. Când se mai liniști, își șterse lacrimile de pe obraji și deschise ușa, vrând să plece.
Brusc, în fața ei apăru un fum negru cu un chip fioros, acesta îi spuse :
-Stai pe loc, avem de discutat! și ușa se trânti.
De data aceasta, fata nu se sperie deloc, se așeză și așteptă ca întunericul să-i cuvanteze.
-De ce nu spui nimic, dragă domnișoară?
Fata se uită încruntată la el, apoi își aminti vorbele bunicii ei. Era singura capabilă să salveze oamenii și să le redea atât libertatea, cât și lumina.
Ana iși împreună mâinile ca la rugăciune și își dori din toată inima ca întunericul să dispară pentru totdeauna, ca lumina să troneze în ciuda întunericului și ca toți oamenii să fie liberi.
Fata avea ochii închiși, iar când îi deschise, ca printr-un miracol, totul reveni la normal.
Ana, bunica și prietenii lor, sărbătoriră succesul printr-o petrecere frumoasă.
Morala : Când îți dorești ceva din tot sufletul, se va îndeplini, indiferent de circumstanțe.
Foto-petrecere de Halloween-clasa a 10-a
Alexandra Elena CHIRA