Povestea unui Leu (A Lion Story) by Remus CERNAT (83)
Exclusivitate
A fost odată ca niciodată un leu… mă rog, lei au tot fost de-a lungul timpului dar un leu atât de păcălit ca ăsta nu a mai fost niciodată! Păcălit de un sfrijit de șoarece! Amărât, pipernicit, dar diabolic!
A construit o statuie uriașă din lut cu cap de șoarece a acoperit-o cu staniol ca să pară făcută dintr-un metal prețios și a plecat în căutarea unei victime. A păcălit un urs din câmpiile înzăpezite ale Siberiei, a păcălit un dragon care l-a plimbat pe cel mai lung zid asiatic de la Fluviul Galben până pe crestele munților lui Ming, a păcălit cămile sahariene, elefanți indieni și chiar mai mulți vulturi din Lumea Nouă.
Le spunea la toți că se trage dintr-un neam de prădători de pe altă planetă cu colți din oțel și platoșă impenetrabilă din titanium, când e pui poate deveni invizibil sau foarte mic și că la maturitate poate ajunge la dimensiunile unui stejar, varsă flăcări iar cu puterea minții poate genera cutremure, taifunuri, tsunamiuri, vulcani șiinundații.
Făcea câte o statuie impunătoare din lut pe unde mergea și impresiona mai toate animalele pe care le întâlnea cu potențialul lui războinic. Bun vorbitor, diplomat învăluitor, manipulator până în măduva oaselor, învrăjbea animalele între ele, apoi tot el găsea soluții de împăcare, culegea lauri, aduna credit și lăsa în urma lui familii mari de șoareci prosperi prin genul ăsta de fraudă, care de atâta bunăstare deveniseră niște șobolani slinoși, burtoși și urât mirositori.
Însă ca să controleze în totalitate pădurea trebuia să-l păcălească pe cel mai feroce dintre fiare, pe însuși măritul Leu din Lumea Veche.
În lumea asta veche animalele erau unse cu toate alifiile, trecuseră printr-o lungă istorie, aveau experiență de viată, poftă de viață, poate și pentru faptul că aici a apărut prima dată Viața … într-o zi de vineri.
Aici s-a gândit AtotCreatorul să zămislească toate dobitoacele în a cincea zi! Luni, marți, miercuri, joi, vineri! Trebuie să fi fost o zi de vineri, că în a șasea zi a făcut omul cu femeia lui cea iubitoare de șerpi, mare amatoare de fructe interzise, de shopping, small talk,yoga, beauty center, masaj cu happy ending… dar să nu ne întristăm și să păstrăm firul poveștii în regnul animal… e mai simpatic, mai prudent, mai suportabil…
Deci în astă lume șoarecul pestilențial trebuia să schimbe total povestea… nu mai ținea vrăjeala cu străbuni invincibili de pe altă planetă, că aici nimeni nu credea în extratereștri, karme și animale fantasmagorice cu puteri supranaturale, aici era Creatorul cu toate Fenomenele Naturii Lui pe care le stăpânea la perfecție. Trebuia să vină cu ceva nou mult mai elaborat rozătorul dacă voia să trăiască boerește fără muncă și să aibă protecție 24/7.
A stat, a pritocit, a pândit, a observat tabieturile bestiilor, mâncarea preferată, orele de vânat, orele de odihnă, perioadele de împerechere și a început să-și pună planul în aplicație. Mai dificil a fost să convingă o căprioară borțoasă că naște fără nici o durere dacă paște combinația asta fericită – dedițel, măselariță, cucută cu niște ciupercuțe psilocybe pe lună plină în timp ce aleargă ușor pe malul râului (adică exact pe unde vânează noaptea familia de lei). Zis și făcut.
A murit otrăvită în timp ce alerga. Leii au murit și ei, tot otrăviți dar mai greu. Șoarecul a reușit să salveze totuși un pui de leu proaspăt născut din mama muribundă. L-a crescut cu lapte de soia, lapte de ștevie, legume, fructe, miere de albine și cel mult insecte! L-a ținut departe de carne cât a putut ca să-și salveze pielea, felina chiar credea că e vegetariană! Nu înțelegea de ce salivează și-l mănâncă ghearele când trece pe lângă un porc sau o impala. Când se înfierbânta prea tare șoarecele îi făcea repede un sandwich cu valeriană și ciuperci, cică pentru dezvoltarea inteligenței.
Aproape toate carnivorele începuse să-l imite acum pe leu (devenit un adult masiv) ca să fie mai inteligente și ca să cadă în grațiile șoarecului…sfătuitorul regelui…care acum își deschise cabinet de planificare familială cu agenție matrimonială, adică hotăra cine cu care și dacă să se înmulțească, agenția imobiliară hotăra de unde până unde au voie să pască și unde au voie să-și facă culcușul, o rețea întinsă de plafare cu plante medicinale și una de silozuri pentru depozitarea și împărțirea hranei pe timp de iarnă. Puterea de decizie a șoarecului creștea alarmant, toate viețuitoarele pădurii îi plăteau bir, îi cereau aprobare, sfaturi, ajutor.
El hotăra ce carnivore trec la vegetarieni sau invers, ce mascul să devină femelă sau invers, ce părinți să-și sacrifice puiul că-i prea obraznic sau ce pui să-și sacrifice părinții că-s prea bătrâni! Care se opunea era trecut automat pe ciuperci sau era alungat din habitat, apoi din pădure! Depinde cât de tare se opunea!
Toată biocenoza o luase razna, masculii încercau să se înmulțească între ei, femelele plecau de-acasă, puii nu prea mai apucau să crească, toți erau într-o stare de high, desfrânarea era maximă, se amestecau speciile între ele de la beție, șoricioaicele erau depravate și treze căci începeau de timpuriu în propria familie..
Până când Atoateștiutorul prin încurcatele Sale căi a îngăduit ca o pisică domestică să fie gonită de-acasă și să se rătăcească prin pădure! Și uite-așa de supărare, de foame sau pe fond nervos a mâncat toată familia de șoareci! Leul oripilat, aflând nenorocirea a pornit degrabă către locul faptei hotărât să pedepsească aspru pe aceea care i-a sfârșit protejații! Acolo, minune mare! În fața pisicii speriate s-au pus mai multe familii de pisici sălbatice, râși, leoparzi, pume, pantere care nu renunțaseră niciodată la carne! O panteră neagră se adresă Leului: “Ce faceți, Alteță?! Vă omorâți propriul neam de feline pentru niște șoareci amărâți care au adus haosul în casele noastre? Nu vedeți cum v-ați transformat? Vă faceți părul ondulat, vă puneți cercei, aveți mersul mai legănat, clipiți mai des, de la proteina aia din soia v-au crescut țâțele ca la femele, flirtați cu masculii din alte specii, ați trecut pe ciuperci… Către ce ne îndreptăm???”… peste pădure s-a așternut o liniște mormântală, toată suflarea aștepta răspunsul Regelui. O bufniță și un corb s-au așezat pe aceeași cracă, o frunză îngălbenită a căzut. Leul s-a uitat la frunză și s-a gândit că încă e tânăr, la bufniță s-a uitat amenințător să nu cânte a moarte, iar la înțelepciunea corbului a cugetat și a glăsuit: “Kiuo Sate, Hitaschi Ochi, Ociba Hana!” {Desprinse de pe ramuri iată-vă mai numeroase, ooo frunze căzute! dar nu le-a tradus ca să nu fie linșat} apoi a continuat:”Ai dreptate, frate felin, să trecem la setările inițiale ale Creatorului!”
…și astfel a început curățenia…
În PopArt-ul de azi avem, paradoxal,într-un viitor nedefinit, Leul Românesc comparativ cu Lira, Euro și Dolarul. Unu Sundar Singh, hindus convertit la ortodoxie face o previziune curajoasă pentru vremile din urmă 1 Leu =2$!! Biserica Ortodoxă Română nu îl recunoaște… Eu zic că Sundar a fost timid… mă gîndesc că viitorul e mult mai spectaculos, mult mult! 1 Leu românesc (galben de aur Monoatomic Dacic)=3 Bitcoin…
(Lista interpretărilor și metaforelor rămâne deschisă)
Remus CERNAT – actor, regizor, scenarist și cum sunt ortodox practicant, naționalist (în sensul că-mi iubesc nația, limba, tradițiile, țara, fără să intru în nici un partid de profil) e limpede că nu fac parte din nici o gașcă!
Deci, nu o să mă vedeți la televizor în nici un serial sau emisiune spălătoare de creier, generatoare de confuzie și zavistie, rămânând totuși în zona artelor (profesor de tango argentinian, de fitness, coregraf, cochetez cu pictura, sculptura și arta vizuală pop art.
De asemenea, sunt și colecționar de artă și expert în imobiliare, iar când am un finanțator mai pun în scenă câte o piesă de teatru, un filmuleț de scurt metraj, o docu-drama, lucruri mărunte… aparent, până aflăm că toate au Morala Ortodoxă! Şi atunci nu mai sunt mărunte!
De fapt, cred că asta e singura mea calitate notabilă. Consider că arta (de orice gen) fără Morală Creştină e total inutilă! În cel mai fericit caz!… căci, în general, e nocivă, dar pentru că e atât de vicleană şi subtilă trece ca fiind “elitistă”! E aşa ca satana care vrea să ne convingă că nu există!
Cum la fel de nocive au fost Renaşterea şi Iluminismul, aceste ferestre Overton pentru urgiile de azi! Să scoţi tu pe Dumnezeu, Făcătorul Cerului şi al Pământului, din centrul existenţei umane şi să bagi omul, această râmă târâtoare şi neputincioasă (care suntem cu toţii) e o prostie infinită! Dezvoltăm altădată!
Ca pictor-sculptor-artist vizual Pop Art sunt amator. Iau câteva elemente (4, 5 până la 30), pe unele le construiesc de la zero, pe altele puțin începute, dar pe absolut toate le prelucrez, le asamblez și le pun într-o relație până obțin metafora dorită. Sper să schimb un pic din șirul clipelor la fel, mai ales că am presărat pe ici-pe colo și niște versuri şi câte o povestioară.
… apropo, cei care căutați artă progresistă, new age, dadaistă, abstractă etc. o să vă plictisiți de Moarte! Nu mă pricep şi nu înţeleg arta nefigurativă. Fascicole infime de erotism?
Posibil, dar în cantitaţi neglijabile, căci vorba creștinului: „Frumoasă e lucrarea Ta, Doamne !” Am fost şi eu odată demult, în precambrian, dansator exotic. Glumesc, nu există precambrian şi nici o altă era geologică, lumea are 7500 şi ceva de ani de la Facere! Bulversaţi? Mă bucur, un motiv în plus să mă urmăriţi căci acum sunt omul LUI! Amin!
