Premierul Ponta le-a vorbit moldovenilor despre importanţa "baronilor locali" şi absorbţia fondurilor UE

Preşedinţii de Consilii Judeţene, denumiţi „baroni”, au primit întotodeauna mai multe voturi la alegeri decât preşedintele României şi primul-ministru, a atras atenţia premierul Victor Ponta.

„Nu ştiu dacă dumneavoastră, în Moldova, sunteţi numiţi «baroni», cum sunt numiţi preşedinţii noştri de Consilii Judeţene. Eu vreau să spun că, aşa cum sunt ei numiţi «baroni», au luat întotodeauna mai multe voturi şi decât preşedintele României, şi decât primul-ministru, ceea ce înseamnă de fapt că oamenii au încredere în aleşii locali, în primari, în preşedinţii de Consilii Judeţene. Poate că nu ne place la centru de ei, dar asta e realitatea, au mai multă încredere, sunt mai aproape de ceea ce au nevoie oamenii”, a declarat Victor Ponta, în Republica Moldova.

Premierul a susţinut un discurs în faţa autorităţilor locale prezente la deschiderea Forumului pentru euroregiunea Siret-Prut-Nistru.

Discursurile premierilor României şi Moldovei:

Iurie Leancă: Vă mulţumesc domnule preşedinte Adomniței, domnule prim-ministru, domnule comisar, stimaţi reprezentanţi ai euroregiunii Siret-Prut- Nistru, stimaţi invitaţi, onorată asistenţă, atunci când vorbim despre cooperarea regională şi transfrontalieră, devine imperioasă dezvoltarea euroregiunilor. Acestea permit avansarea transferului bunelor practici din comunitatea europeană către ţările care se află în imediata vecinătate şi cu atât mai relevantă este această practică pentru statele cu aspiraţii europene, precum este Republica Moldova. Când spun valoarea acestei forme de cooperare, în prezent ţara noastră este parte a patru euroregiuni care acoperă aproape 95% din teritoriul ţării şi 90% din populaţia Republicii. Deseori, noi vorbim despre faptului că integrarea europeană este posibilă doar în condiţiile în care construim Europa la noi acasă. Acest exerciţiu este unul complex şi dificil în care este antrenată întreaga societatea, un rol aparte şi extrem de important revenindu-le autorităţilor publice locale. Dezvoltarea statului fără dezvoltarea şi prosperarea regiunilor nu este posibilă. Din aceste considerente, ţin să vă exprim întregul meu sprijin pentru eforturile pe care le depuneţi şi să vă încurajez în activităţile pe care le organizaţi în comun. Aveţi un mandat şi o agendă ambiţioasă, care, în cazul aplicării corecte va aduce numeroase beneficii populaţiei din regiune, dar şi la nivel naţional şi regional. Sunt sigur că asemenea evenimente, precum Forumul Oamenilor de Afaceri, pe care l-aţi desfăşurat recent în cadrul euroregiunii, vor contribui la crearea unor parteneriate viabile între oamenii de afaceri, la lansarea noilor proiecte economice şi, în final, la crearea noilor locuri de muncă. O valoare aparte o au şi proiectele în domeniul cultural şi educaţional. Desigur că această dezvoltare trebuie susţinută şi prin crearea unui cadru instituţional şi legal adecvat, fapt asupra căruia guvernul şi-a concentrat eforturile în ultimii ani. Republica Moldova a devenit ţară pilot în regiunea Parteneriatului Estic, în aplicarea programelor de dezvoltare regională. Vom continua procesul acordând asistenţa necesară pentru sporirea cooperării la nivel local, inclusiv prin consolidarea componentei de dezvoltare regională şi a politicilor de coeziune în cooperarea noastră cu Uniunea Europeană. O platformă semnificativă pentru sprijinirea acestor angajamente va fi oferită de acordul de asociere pe care urmează să îl semnăm cu Uniunea Europeană. Astăzi, împreună cu partenerii şi prietenii noştri din România, şi cu sprijinul Comisiei Europene, în persoana domnului prim-ministru Ponta şi a domnului comisar Oettinger, am contribuit în cel mai direct mod la consolidarea cooperării transfrontaliere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi la avansarea în procesul de integrare europeană. Lansarea construcţiei gazoductului Ungheni – Iaşi poate fi un model de cooperare eficientă, demn de urmat şi în alte sectoare. Domnule preşedinte, v-aţi referit şi la cele trei poduri. Este, bineînţeles, un obiectiv extrem de ambiţios. Deocamdată am stabilit cu domnul prim-ministru Ponta să ne axăm pe podul de la Ungheni spre Iaşi, care s-ar încadra perfect în logica coridoarelor de transport şi ale Uniunii Europene, şi bineînţeles că vom miza în acest sens şi pe sprijinul direct al Comisiei Europene, şi am avut o discuţie la acest capitol ieri şi astăzi dimineaţă cu comisarul Oettinger. La fel, am discutat, vizitând raionul Soroca, despre necesitatea unui pod cel puţin peste Nistru, astfel încât şi euroregiunea care există pe partea cealaltă a Republicii Moldova, cu implicarea colegilor din Ucraina, să devină un liant puternic, care va contribui şi va facilita relaţiile comerciale şi bineînţeles că şi relaţiile dintre oameni. În final, aş dori să reiterez importanţa şi semnificaţia zilei de astăzi. Sărbătorim împreună 22 de ani de la Declaraţia istorică de independenţă a Republicii Moldova. Sărbătorim totodată 22 de ani de la ziua în care România a recunoscut independenţa Republicii Moldova, fiind primul stat care a făcut acest lucru, astfel încât avem şi 22 de ani de relaţii diplomatice. Iar lansarea acestui proiect de construcţie a gazoductului Iaşi – Ungheni vine în cel mai eficient şi practic mod să contribuie la consolidarea independenţei Republicii Moldova. Cu această ocazie, adresez cetăţenilor Republicii Moldova cele mai sincere urări de bunăstare şi prosperitate, iar partenerilor noştri europeni le exprim sincere mulţumiri, pentru că au fost şi continuă să fie alături de noi, pe parcursul acestor 22 de ani de afirmare a Republicii Moldova ca stat membru al comunităţii internaţionale. Am spus că drumul nostru spre Uniunea Europeană este unul lung şi anevoios, dar doar împreună şi cu sprijinul activ al partenerilor noştri strategici, aşa cum este România şi Uniunea Europeană, vom reuşi să facem aşa încât acest drum să fie mult mai scurt, să nu repetăm greşelile altora, să învăţăm şi să preluăm bunele practici, astfel încât într-o perioadă previzibilă să reuşim să creăm aici un stat modern, funcţional, european. Vă mulţumesc mult!

 

Victor Ponta: Bună ziua! Vreau să îi mulţumesc în primul rând colegului meu, Cristian Adomniţei, care m-a bătut la cap de când a auzit că vin pe 27 august la Ungheni, să avem această întâlnire. Cred că este o idee excelentă. Mă bucur că sunt aici, colegii şi de pe o parte şi de pe cealaltă a Prutului. Îl salut şi pe domnul preşedinte Tatusiac şi cred că şi Republica Moldova şi Ucraina trebuie să se pregătească mai bine decât s-a pregătit România să fie membre ale Uniunii Europene.
Mă văd destul de des cu primarii şi preşedinţii de consilii judeţene din România şi bănuiesc – o să îmi spuneţi dumneavoastră dacă am dreptate – problemele sunt cam aceleaşi: lipsa de finanţare din partea guvernului central pentru proiecte, atribuţii care se suprapun între guvernul central şi autorităţile locale, lipsa unor strategii foarte clare – se începe ceva, nu se mai termină; se începe altceva, iarăşi nu se mai termină. Îmi este greu să cred că nu aveţi exact aceleaşi probleme ca şi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene din România. Nu ştiu dacă dumneavoastră în Moldova sunteţi numiţi „baroni”, cum sunt numiţi preşedinţii noştri de consilii judeţene. Eu vreau să vă spun că aşa cum sunt ei numiţi „baroni”, au luat mai multe voturi şi decât preşedintele României şi decât primul-ministru. Ceea ce înseamnă că oamenii au încredere exact în aleşii locali, în primari, în preşedinţi de consilii judeţene. Poate nu ne place la centru de ei, dar asta este realitatea – au mai multă încredere, sunt mai apropiaţi de ceea ce au nevoie oamenii. Eu vreau să vă vorbesc, cum le vorbesc şi colegilor mei din România, şi să vă rog să nu faceţi aceleaşi greşeli pe care le-am făcut noi. Dacă reuşiţi, ştiţi cum, se spune că oamenii deştepţi învaţă din greşelile altora; oamenii obişnuiţi, cum încercăm noi să fim noi, învaţă din propriile greşeli şi proştii nu învaţă niciodată. Eu vă urez să fiţi deştepţi şi să învăţaţi din greşelile României şi o să vă spun două lucruri pe care le aveam în minte, legate exact de ceea ce înseamnă dezvoltarea euroregiunii, dezvoltarea comunităţilor locale. Cea mai mare greşeală făcută în România după 1989 este faptul că am pierdut şase ani de zile – noi am intrat la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană – până anul acesta, în 2013, noi nu am folosit fondurile Uniunii Europene puse la dispoziţia României. Am pierdut şase ani de zile, şi pentru comunităţile locale, fondurile de diverse tipuri – noi avem un Program Operaţional Regional, avem program de mediu, program de transporturi – sunt cele mai ieftine şi cele mai sigure proiecte pe care le puteţi câştiga.
Îi spuneam domnului prim-ministru Leancă, în maşină, şi domnului Filat: după ce am reuşit, după şase ani, să fim deştepţi, în România – ne-a luat şase ani să fim deştepţi – în luna iulie, doar în luna iulie – într-o lună de zile – România a primit de la Comisia Europeană 735 de milioane de euro. Gândiţi-vă că pentru acest gazoduct pe care îl anunţăm de ani de zile şi, în sfârşit, reuşim să îl pornim astăzi, toată lucrarea, cât este, domnule ministru? 26 de milioane. Şi cât am căutat 26 de milioane de euro să facem un gazoduct! Deci, într-o lună România a primit 735 de milioane de euro. În luna august cred ca o să avem 500 şi ceva de milioane de euro. Domnul ministru de finanţe este cel mai fericit când îi mai şi vin banii, nu doar dă din ei. Ce vreau să vă rog şi să vă spun: învăţaţi din greşeala României şi a altor ţări. Mai sunt şi alte ţări prin această parte a Uniunii Europene care au ratat această extraordinară şansă de finanţare. Vorbiţi cu colegii şi prietenii dumneavoastră de la Consiliul Judeţean Iaşi, de la Primăria Iaşi, de la celelalte consilii judeţene şi primării din România, întrebaţi-i cum au făcut de nu au accesat bani atâţia ani sau de ce nu i-a lăsat Bucureşti să îi acceseze şi pregătiţi-vă să faceţi proiecte cu care să accesaţi bani fie de la Uniunea Europeană, fie de la BERD, de la BEI, de la Guvernul României, de oriunde se pot da bani, altul decât guvernul de la Chişinău. Pentru că şi în România, bănuiesc că şi aici, toată lumea se uită la guvernul central şi spune: vrem bani. Guvernele centrale o să aibă din ce în ce mai puţini bani. Nu mai sunt vremurile când toată lumea cheltuia, sunt vremurile când toată lumea strânge punga. Şi atunci, dacă vreţi să aveţi proiecte pe care să le finanţaţi pentru comunităţile locale, învăţaţi din experienţa României cum să le faceţi bine şi să le folosiţi. Proiecte naţionale, guvernele centrale – şi se supără toţi primarii mei pe mine, probabil o să vă supăraţi şi dvs. pe domnul Leancă – guvernele centrale o să fie responsabile doar cu mari proiecte naţionale. Drumul de aici, de la Ungheni la Chişinău, e treaba guvernului Leancă. Cum faceţi cu străzile laterale, cu şcolile, cu toate celelalte e treaba autorităţilor locale. Dacă o să aşteptaţi să se facă de la Chişinău, o să păţiţi ce au păţit şi cei din România: au aşteptat mult şi bine. Până când s-au apucat ei şi le-au făcut, şi le-au făcut bine, din fonduri europene, din tot felul de programe pe care încet-încet şi dvs aveţi acces şi obligaţia guvernelor centrale, cum este şi guvernul meu şi al domnului Leancă, este să facilităm accesul dvs, dar restul faceţi dvs. E podul rutier de la Ungheni. Domnul Adomniţei zicea că-mi dă şapte poduri sau zece poduri./…/
N-ar fi bine să începem cu unul? Ca să-l facem? Decât cu şapte promise? Cred că promisiuni aţi avut foarte multe. Alţii se ocupă cu promisiunile. Noi doi trebuie să ne ocupăm cu făcutul. Şi acestea sunt proiecte care ţin într-adevăr de guverne, restul lucrurilor însă le veţi dezvolta numai dacă – repet – numai dacă învăţaţi din experienţa reală la început şi experienţa bună în ultima perioadă a României de folosire a programelor.
Al doilea lucru şi cu asta închei, învăţaţi din nou din greşeala României, care nu s-a hotărât cine ce atribuţii are, cine e responsabil şi cine finanţează. Adică nu s-a ştiut: ține de Guvern sau de autoritate locală. Mult timp, guvernele, indiferent care, au vrut să ţină la Bucureşti. De ce? Ca să veniţi dvs., primari, preşedinţi să vă rugaţi de primul ministru şi de miniştri. A fost un sistem care România a dat faliment, fiecare guvern a venit şi a schimbat. Avem – îmi pare rău că nu e domnul Dragnea cu mine aici să vă spunem câte mii de proiecte începute în România avem, pe care nu le vom termina niciodată – 43.000 de proiecte începute politic. Primarul X a venit la guvern, i-a dat 10 lei să înceapă un drum şi nu l-a mai terminat niciodată. I-a dat 10 lei să înceapă o canalizare şi nu s-a mai terminat niciodată, i-a dat nişte bani să introducă gaz şi după aia oamenii nu au bani să se racordeze la gaz. Deci proiectele trebuie să vină de la dvs., nu de la guvern. Guvernul, oricât de bun e – şi guvernul domnului Leancă şi al meu sunt foarte bune, bineînţeles – dar un guvern care are nişte priorităţi naţionale, ce se dezvoltă pe plan local trebuie să stabiliţi dvs., nu invers, nu de la Bucureşti sau de la Chişinău.
Ultimul lucru, şi aici noi nu ne-am înţeles, în România, acum ne certăm și ne înțelegem: nu poate funcționa un sistem modern decât cu trei componente: în primul rând atribuții – cine ce face. Dacă fac şi guvernul şi autoritatea locală, nu ştiu cum e în Moldova, dar cred că e ca la noi, când răspund doi, nu răspunde niciunul şi nu se mai întâmplă nimic. În România, acum, şcolile toate sunt la primării. O să vedeţi că şcolile din România o să arate şi arată din ce în ce mai bine, pentru că se ocupă primarii, nu ministerele. În România, multe dintre spitale au trecut la autorităţi locale şi arată mult mai bine. Rămân spitalele de urgenţă şi spitalele mari şi sistemul de urgenţă pe care domnul Arafat l-a dezvoltat extraordinar în România şi pe care vă spun sincer, dacă reuşiţi să-l dezvoltaţi şi în Moldova, o să aveţi beneficii uriaşe pentru populaţie.
Multe alte lucruri eu vreau şi o să facem în perioada imediat următoare şi o să vă spunem care sunt efectele, vreau să trecem tot ce ţine de muncă, de mediu, de cât mai multe din atribuţii să treacă către autorităţi locale. Dar nu să fie responsabil şi guvernul şi autoritatea, că nu mai e nimeni. Deci primul lucru atribuţii, în al doilea rând finanţare; în România s-a întâmplat lucrul ăsta, s-a dat la autorităţi locale, fără niciun ban, şi după aceea s-au trezit primarii sau preşedinţii că nu aveau cum să finanţeze spitale sau şcoli. Încet-încet, de-aia zic să învăţaţi din greşelile noastre, am rezolvat această problemă. Şi al treilea lucru, cine e răspunzător – eu aici nu mă înţeleg încă cu primarii mei, dacă vă dau atribuţii şi vă dau finanţare, nu mai daţi vina pe guvern. Când se face ceva e meritul primarului şi al preşedintelui, când nu se face ceva e din cauza guvernului, că eu nu mai am pe cine să dau vina mai departe. N-am ce face, decât să spun adevărul. Dacă reuşiţi să învăţaţi din aceste greşeli făcute de România, să faceţi proiecte care să fie finanţate şi din altă parte decât de guvernul central, dacă împreună cu guvernul, cu parlamentul faceți o organizare clară – atribuţii, finanţare şi responsabilitate – după aceea domnul Leancă şi cu mine o să facem şi gazoductul şi podul şi şoseaua, lucrurile care țin de guverne centrale, dar restul, 90%, trebuie să ţină de dvs.; bateţi-vă să vă câştigaţi aceste atribuţii şi nu repetaţi greşelile noastre, fiţi deştepţi şi învăţaţi din greşelile altora.
Mulțumesc încă o dată pentru inițiativă și sper să ne vedem de cât mai multe ori!

Comments

comments