Preşedintele Uniunii Judecătorilor: Protocoalele au ştirbit competenţele instanţelor
Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, spune că decizia CCR privind protocoalele constată un grag conflict între puterile statului, având în vedere că încalcă drepturile cetăţenilor şi din comunicatul Curţii rezultă că protocoalele au ştirbit competenţele instanţelor în înfăptuirea justiţiei.
„Decizia Curţii Constituţionale de azi, 16 ianuarie 2019, prin care a admis că protocoalele secrete dintre SRI şi Ministerul Public au încălcat Constituţia şi separaţia puterilor în stat, constată unul din cele mai grave conflicte dintre puterile statului, gravitatea fiind dată atât de întinderea în timp a acestui conflict – din 2009 în prezent – cât şi de consecinţele negative ale acestuia asupra înfăptuirii justiţiei, cu încălcarea samavolnică a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.(…) Până atunci însă, din comunicatul Curţii rezultă un fapt de o gravitate fără precedent: încheierea protocoalelor secrete între Ministerul Public şi SRI au ştirbit competenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi ale instanţelor judecătoreşti în îndeplinirea rolului lor constituţional de înfăptuire a justiţiei”, a scris judecătorul Dana Gîrbovan pe Facebook.
Potrivit preşedintelui UNJR, prin protocoale au fost completate sau modificate în norme de procedura penală, acordând competenţe SRI unde legea îi interzicea, „fără că nici măcar judecătorii să aibă cunoştinţă de conţinutul acestora”.
„Curtea Constituţională redă puterii judecătoreşti atributul constituţional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestora, arătând că instanţele „vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţă materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”. Orice persoană care înţelege în substanţa să importanţa puterii judecătoreşti într-un stat de drept – şi nu le rezumă la slogane şi discursuri sterile – înţelege şi gravitatea excepţională a faptului că, în România, au fost instituţîi care s-au situat mai presus de lege şi Constituţie, aducând prin această atingere rolului instanţelor judecătoreşti în înfăptuirea justiţiei. Semnatarii acestor protocoale trebuie să-şi asume răspunderea pentru consecinţele acestora”, a mai scris Gîrbovan.
Potrivit judecătorului, decizia Curţii Constituţionale nu rezolvă toate problemele legate de emiterea de acte secrete care au vizat administrarea şi/sau înfăptuirea justiţiei. În acest sens, a menţionat deciziile CSAT, pe care s-au fundamentat protocoale, care sunt în continuare clasificate sau nepublicate.