Raportul ignorat – "pierdut" de Ministerul Culturii: Roşia Montană îndeplineşte criteriile UNESCO
Totb.ro a publicat astăzi raportul profesorilor Andrew Wilson, David Matingly şi Michael Dawson, de la Universităţile din Oxford şi Leicester, referitoare la patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Cei trei experţi au realizat acest audit pentru Ministerul Culturii, în 2010, cu o finanţare asigurată de către Fundaţia Pro Patrimonio şi Şerban Cantacuzino, scrie Mihai Goţiu pe www.voxpublica.ro, preluat de Romanian Global News.
Concluziile raprotului (rezumatul executiv) nu lasă loc de dubii: situl de la Roşia Montană îndeplineşte 4 (patru) criterii pentru listarea în UNESCO, în condiţiile în care îndeplinirea unui singur criteriu e suficientă. Realizat în perioada în care ministrul Culturii era Kelemen Hunor, raportul „dispăruse” din arhivele ministerului, actualul ministru al Culturii, Daniel Barbu, afirmând că nu ştie ceva de existenţa lui!
Rezumat executive
Luarea de Poziţie privind Importanţa Obiectivului, care se concentrează pe Masivul Cârnic de la Roşia Montană, constituie o parte mai amplă a peisajului cultural de mare importanţă, comparabil, ca amploare, cu criteriile de „valoare universală excepţională” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse şi de mare importanţă din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere, este unic. Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele şi tehnologiile folosite capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor şi comunităţilor. Alte dovezi, de la epigrafii, la tăbliţe cerate, până la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanţa Roşiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepţionale ale patrimoniului mondial. Încă de la început, autorii aumaseră că Luarea de Poziţie privind Importanţa Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor Roşia Montană Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada romană. Inspectarea sitului, atât la suprafaţă, cât şi în subteran, a reliefat imediat faptul că Roşia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanţă istorică şi pentru alte perioade. În văile Corna şi Roşia Montană, precum şi în munţii de la Cârnic, Cetate, Cârnicel şi Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 şi 19, precum şi galeriile şi instalaţiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane şi post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar şi la nivelul actual de înţelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificaţii.
Acest raport, produs pe baza muncii de teren şi am literaturii de specialitate, în august-septembrie 2010, plasează Roşia Montană în contextul său internaţional. Concluzionăm că peisajul cultural de la Roşia Montană este de o importanţă internaţională excepţională. Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cel mai extins şi mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafaţă din zone de procesare a minereurilor, aşezările, locurile religioase şi cimitirele, precum şi istoria documentată a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a exploatării miniere din perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie şi din perioada comunistă. Dat fiind potenţialul adiţional de a pune în lumină tranziţia de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera minele de la Roşia Montană ca având o importanţă echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntată cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale excepţionale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roşia Montană întruneşte fără îndoială următoarele patru criterii:
(ii) arată o relaţie importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce priveşte dezvoltarea arhitecturii saua tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepţiei peisagistice;
(iii) poartă o mărturile unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau ale uneicivilizaţii, care încă există sau a dispărut;
(iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisajarhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanităţii;
(v) este un exemplu deosebit pentru o aşezare umană tradiţională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacţiunea umană cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile.
Masivul Cârnic, în deosebi, conţine cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roşia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.
Evaluarea făcută de noi asupra semnificaţiei elementelor individuale din peisaj se configurează după cum urmează, însă înainte de toate este esenţial să aducem la cunoştinţă că semnificaţia totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma părţilor sale. Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrităţii peisajului minier ca ansamblu.
Detalii AICI