Rata de referință este responsabilul principal pentru evoluția economiei unei țări

În lumea bancară majoritatea specialiștilor sunt de acord că rata de referință, fosta rată a scontului sau rata cu care băncile centrale împrumută bani băncilor comerciale este dictată de efectul politicilor economice.

În realitate, apreciem noi, politicile economice sunt efectul direct al ratei de referință și nu invers.

Exemplele de mai jos urmăresc să arate pe bază de exemple recente acest fapt atât de simplu de înțeles și acceptat, pe care foarte puțini specialiști îl înțeleg, dar și mai puțini îl aplică…

Cazul Băncii Angliei (BoE)

Pe 20 iunie 2024, BoE a decis să menţină dobânda de politică monetară la 5,25%, cel mai ridicat nivel începând din 2008, dar a indicat că o reducere ar putea avea loc în curând, în condiţiile scăderii inflaţiei.

Cei nouă membri ai Comitetului de politică monetară de la BoE au votat 7 la 2 pentru menţinerea costurilor de împrumut, în linie cu previziunile analiştilor.

”Cele mai recente date arată că inflaţia a revenit la ţinta de 2% – sunt veşti bune – dar este prea curând să reducem dobânzile. Trebuie să ne asigurăm că inflaţia rămâne scăzută şi de aceea am decis să menţinem dobânda de politică monetară la 5,25%„, a declarat guvernatorul BoE, Andrew Bailey, în comunicatul dat publicităţii după şedinţa de politică monetară.

”Încă ne aşteptăm ca Banca Angliei să reducă dobânzile în august 2024, dar nu este o certitudine, urmează să fie publicate date economice cheie în următoarea lună”, a apreciat Alpesh Paleja, economist la Confederaţia Industriei Britanice.

Cazul Băncii Centrale Europene (BCE)

Pe 22 februarie 2024, BCE a raportat prima pierdere anuală după 2004, de 1,3 miliarde de euro, ca urmare a dobânzilor foarte ridicate din ultimii ani, chiar dacă a recurs şi la provizioane pentru risc propriu de 6,6 miliarde de euro.

Pierderea urmează unui deceniu de stimuli financiari promovați de BCE pentru băncile central din Zona Euro, constând în tipărirea de bani şi cumpărarea unor cantităţi mari de obligaţiuni guvernamentale pentru a stimula creşterea, care necesită acum plăţi considerabile.

BCE a ridicat ratele dobânzilor de la un teritoriu negativ la un nivel record de 4% în perioada iulie 2022 – septembrie 2023, ca răspuns la inflaţiei ridicate generate de măsurile luate în timpul pandemiei de Covid-19, dar şi pierderii parţiale a accesului la energia din Rusia, ca urmare a aplicării sancțiunilor asupra Rusiei, care a invadat Ucraina (https://cursdeguvernare.ro/bce-a-raportat-prima-pierdere-anuala-din-ultimele-doua-decenii.html, postat pe 23 februarie 2024)

BCE a suferit creşteri ale cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriilor cheie, în timp ce veniturile din dobânzi la active nu au ţinut pasul, deoarece multe sunt la dobânzi fixe sau au scadenţe lungi. BCE a înregistrat o pierdere netă din dobânzi de 7,19 miliarde de euro în 2023, după un venit de 900 de milioane de euro în 2022.

Cu toate acestea, ”puterea financiară a BCE este subliniată în continuare de capitalul său şi de conturile sale substanţiale de reevaluare, care, împreună, se ridicau la 46 de miliarde de euro la sfârşitul anului 2023”, a spus BCE într-un comunicat.

Cazul Bundesbank

Banca centrală germană, Bundesbank, a înregistrat în 2023 pierderi de zeci de miliarde de euro, din cauza dobânzilor mari (https://cursdeguvernare.ro/bundesbank-pierderi-zeci-miliarde-euro-dobanzi-mari.html, postat pe 24 februarie 2024): pentru a ajunge la rentabilitate, Bundesbank a fost nevoită să recurgă la totalitatea provizioanelor sale.

Pe 23 februarie 2024, Bundesbank a raportat un profit anual distribuibil zero, după ce a eliberat provizioane pentru riscuri generale de 19,2 miliarde de euro şi 2,4 miliarde de euro din rezervele sal. În consecinţă, rezervele băncii au rămas sub 700 de milioane de euro, a anunțat Bundesbank.

Venitul net din dobânzi a fost pentru prima oară negative în istoria de 67 de ani (din 1957, când a fost creată), scăzând cu 17,9 miliarde de euro în 2023, față de 2022, până la -13,9 miliarde de euro.

În pofida acestui fapt, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat următoarele la o conferinţă de presă: ”În 2024 ne aşteptăm ca poverile să fie din nou considerabile. Este posibil să depăşească rezervele rămase… Cu toate acestea, bilanţul Bundesbank este sănătos. Bundesbank poate suporta sarcinile financiare, deoarece activele sale depăşesc semnificativ obligaţiile”.

Soluția: o rată neutră a dobânzii

Rata neutră a dăbânzii sa, pe scurt, R-star, este rata (reală) care nici nu stimulează, nici nu deprimă economia odată ce șocurile temporare s-au estompat. Bancherii centrali spun că nu o pot nici influența, nici observa.

Abordarea desfășurată de FMI este cea mai teoretică dintre toate. Pe termen lung, factori precum schimbările demografice, creșterea productivității și politica fiscală ar trebui să influențeze echilibrul dintre economii și investiții.

Banca Reglementelor Internaționale (BRI) spune că evenimentele simultane de scădere a ratelor reale ale dobânzilor și de stagnare a creșterii productivității „par a fi o coincidență”…

Reprezentanți ai băncilor centrale menționate mai sus au declarat că profiturile şi pierderile anuale nu afectează capacitatea lor de a pune în aplicare politica monetară şi de a controla stabilitatea preţurilor.

Cu toate acestea, profiturile sau pierderile anuale sunt privite ca o ameninţare la adresa credibilităţii lor, în special dacă salvarea unei bănci devine un risc şi afectează plăţile băncilor centrale către alte surse.

Banca centrală germană – şi multe alte bănci centrale – gestionează deţineri semnificative de titluri de valoare expuse riscului ratelor dobânzilor, care au fost afectate în mod semnificativ de creşterea fără precedent a ratei dobânzii cheie a Băncii Centrale Europene.

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu

Sursă foto: pixabay.com

Comments

comments