Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

”Revoluția” fiscală și efectele ei: Salariul minim brut pe ţară creşte la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018

Publicat: duminică, 31 decembrie 2017

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2018, în această sumă nefiind incluse sporuri şi alte adaosuri, conform unei Hotărâri de Guvern publicată în Monitorul Oficial din 29 noiembrie 2017.

Salariul de bază minim brut pe ţară „se stabileşte la 1.900 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,66 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”, se menţionează în document.

Majorarea salariului minim brut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei reprezintă o creştere de 31,03% faţă de anul 2017 şi este influenţată de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%.

„Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară urmăreşte depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie, astfel încât să se apropie de 50%, media din Europa”, preciza Executivul în data de 29 noiembrie într-un comunicat remis AGERPRES.

Nivelul de 1.900 de lei al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, mai informează Guvernul.

Aplicarea acestei măsuri va avea un impact asupra Produsului Intern Brut real de 0,6 puncte procentuale prin stimularea ocupării, creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerea muncii la negru, menţiona sursa citată.

Măsuri pentru menţinerea statutului fiscal special pentru angajaţi din domeniul IT, cercetare-dezvoltare, persoane cu dizabilităţi şi sezonieri

În conformitate cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat, Guvernul a aprobat/ prin Memorandum, declanşarea procedurilor necesare pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentrun pentru întreprinderile cu angajaţi ce beneficiază de scutiri la plata impozitului pe venit, conform art. 60 din Codul fiscal, astfel încât să se menţină acest statut fiscal special, iar salariile nete pentru salariaţii din această categorie să nu fie diminuate în contextul transferului contribuţiilor aferente angajatorului către angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.

Ulterior aprobării acestui memorandum, se va elabora şi aproba schema de ajutor de minimis prin hotărâre de Guvern care va cuprinde şi procedurile necesare de accesare a acestui tip de ajutoare de minimis de către întreprinderile care au angajaţi din domeniul IT (programatori), cercetare-dezvoltare, persoane fizice cu handicap grav sau accentuat şi angajaţi sezonieri.

Principalele caracteristici ale schemei de ajutor de minimis

Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de minimis, în care se vor emite decizii de aprobare a cererilor pentru finanţare şi vor fi efectuate plăţile, va fi 2018-2020, iar numărul total estimat de beneficiari pe întreaga durată de valabilitate este de 8.760 de întreprinderi, cu o medie anuală de 2.920 de beneficiari.

Ajutorul de minimis urmează să fie acordat sub formă de sume nerambursabile, alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, în baza unor decizii de aprobare a cererilor de finanţare. Bugetul total prevăzut pentru acordarea acestui ajutor de minimis este de 300 milioane lei, sumă repartizată în mod egal pentru cei trei ani calendaristici ai perioadei de valabilitate a schemei de ajutor.

Beneficiarii măsurii de finanţare trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii, inclusiv cel de a avea angajaţi în baza unor contracte de muncă cu normă întreagă valabile în luna decembrie 2017, care beneficiază de scutiri în baza art. 60 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata obligaţiilor fiscale în cont unic la Trezorerie, amânată cu şase luni

Plata în acelaşi cont unic a contribuţiilor sociale, precum şi a impozitului pe profit/venit/dividende, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2018. Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prelungeşte cu şase luni termenul de intrare în vigoare a normei privind efectuarea plăţii obligaţiilor fiscale administrate de organul fiscal central într-un singur cont unic, respectiv de la 1 ianuarie 2018 la 1 iulie 2018.

Astfel, până la 1 iulie 2018, vor putea fi utilizate cele două conturi unice valabile până la 31 decembrie 2017.

Măsura are scopul să protejeze contribuabilii de bună-credinţă, care vor evita astfel riscul depunerii de cereri pentru corectarea erorilor din documentele de plată sau de calculare a obligaţiilor fiscale accesorii în cazul nevalabilităţii plăţii.

Amânarea termenului de aplicare s-a stabilit având în vedere modificările legislative recent adoptate în domeniul fiscal, care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative şi de plată.

În prezent, în unul dintre cele două conturi de la Trezorerie, sunt achitate impozitul pe profit/venit/dividende, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi, iar în celălalt sunt plătite contribuţiile la pensie, sănătate şi şomaj.

 

”Revoluția” fiscală. O analiză AGERPRES, la rece

În conformitate cu prevederile reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt transferate din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, fiind datorate de acesta în cotă de 25%, respectiv 10%. În sarcina angajatorului rămâne ca obligaţie din perspectiva celor două contribuţii sociale doar contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite de muncă sau pentru condiţii speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute de lege.

În acest cadru legal, cheltuielile angajatorului reprezentând contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale datorate până la 31 decembrie 2017 ar trebui să se transfere, în procent de 20%, în costurile salariale ale angajatorului aferente angajatului. Pentru menţinerea efectului neutru din punct de vedere fiscal, la nivelul angajatului, s-a redus concomitent şi cota de impozit pe venit, de la 16% la 10%.

În aceste condiţii, angajaţii scutiţi de la plata impozitului pe venit, conform art. 60 din Codul fiscal, care nu beneficiază de efectele reducerii cotei de impozit, sunt într-o situaţie specială, fiind necesară o majorare suplimentară a cheltuielilor angajatorului pentru a putea fi menţinut nivelul veniturilor primite de categoriile de angajaţi menţionate. (Guvernul României)

 

Schimbarea filosofiei de taxare a veniturilor personale, prin trecerea la impozitul pe gospodărie, şi decizia de transfer a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat au reprezentat cele mai dezbătute subiecte de ordin fiscal în acest an.

În 4 ianuarie, candidatul propus să preia Finanţele, Viorel Ştefan, vorbea, la audierile din Parlament, despre unificarea legislaţiei fiscale într-un Cod economic cu maximum 50 de taxe. Viorel Ştefan a devenit ministru al Finanţelor iar prima prevedere a proiectului de Cod economic, care a „răsuflat” în presă în luna aprilie, vorbeşte despre introducerea unui impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor, în fapt o resuscitare a unei idei vechi vehiculată constant în spaţiul public, respectiv aceea de a înlocui cota unică de impozitare cu un impozit progresiv.

Potrivit proiectului Codului Economic, fiecare gospodărie ar fi urmat să beneficieze de un punctaj acordat în funcţie de numărul membrilor de familie şi de un plafon neimpozabil.

Proiectul prevedea şi o serie de deduceri, incluzând bursele, indemnizaţiile pentru copii, contribuţia de sănătate plătită, prima de asigurare obligatorie pentru casă şi maşină sau programele educaţionale pentru copii precum before şi after school sau grădiniţe particulare, dar şi abonamente la sala fitness, gimnastică, dans, alte activităţi sportive. Veniturile mai mici de 2.000 de lei nu se impozitau.

„Reţeta de globalizare a veniturilor va genera o creştere a bazei de impozitare. Astăzi, în România există 360.000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit. Aici vorbim de o zonă de muncă la gri. Contractul se face pe sumă mică, dar e puţin credibil că cineva poate să trăiască dintr-un venit. Prin globalizarea veniturilor nu mai au scăpare. Facem globalizarea tuturor veniturilor şi dacă ele se situează sub 2.000 lei, atunci e zero (impozitul n.r.). Gospodărie, în spiritul viitoarei legi, din perspectivă fiscală, înseamnă un grup de persoane care pot sau nu să fie rude, dar gospodăresc împreună şi atunci acceptă pe propria declaraţie să se înregistreze la fisc cu patrimoniu comun. Atunci unul dintre ei devine reprezentantul lor în relaţia cu fiscul, iar între reprezentantul lor şi fisc va fi consultantul fiscal”, a explicat ministrul Finanţeor, Viorel Ştefan.

Toate calculele gospodăriilor urmau să fie realizate de un consultant fiscal, un „medic al gospodăriei fiscale” după cum l-a numit ministrul Finanţelor. Autorităţile vorbeau despre circa 35.000 de consultanţi fiscali în condiţiile în care, potrivit companiilor de profil, în România sunt certificate 4.000 – 5.000 de persoane pentru această profesie, din care o parte sunt consultanţi inactivi, adică nu profesează, pentru că lucrează la Fisc.

Conform propunerii de globalizare a veniturilor pe gospodărie, angajatorul nu mai reţine la sursă impozitul pentru angajat, acesta putând să folosească sumele în folosul personal. .

Analiştii au rezerve serioase cu privire la globalizarea veniturilor

Propunerea globalizării veniturilor personale este primită cu rezerve de consultanţii în materie de fiscalitate care arată, pe de o parte, că un asemenea demers are nevoie de ani buni înainte de a fi aplicat şi, pe de altă parte, că Fiscul nu este încă pregătit logistic pentru aplicarea unei asemenea măsuri. Totodată, aceştia atrag atenţia asupra faptului că poporul trebuie educat în vederea unei înţelegeri corecte a mecanismului.

„Se pleacă de la prezumţia că toţi contribuabilii din România sunt educaţi fiscal şi financiar, să înţeleagă că trebuie să se înregistreze fiecare gospodărie. Vorbim de înregistrarea a 7 milioane de gospodării la un ANAF care în prezent abia face faţă înregistrărilor de TVA, de PFA (persoană fizică autorizată – n.r.). ANAF în momentul de faţă nu a emis decizii de impunere pentru contribuţiile de sănătate din 2012 şi nu reuşeşte să emită deciziile de impunere pe sistemul simplificat al cotei unice decât între 3 şi 6 luni de la depunerea declaraţia de venit. Cam asta este capacitatea ANAF”, a declarat, la sfârşitul lunii aprilie, Angela Roşca, membru în Consiliul director al Romanian Business Leaders (RBL) şi managing partner TaxHouse, într-o conferinţă de presă.

La rândul său, Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru în cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), consideră că trimiterea a sute de angajaţi să-şi plătească singuri taxele va fi un lucru ‘foarte delicat’ iar la momentul actual suntem puţin prea tineri să implementăm sistemul de impozitare pe gospodărie.

„În toate ţările din Uniunea Europeană, angajatorul reţine impozitul pe salarii. România înţeleg că vrea să facă exact invers. Va fi foarte delicat să trimiţi 1.000 de angajaţi, de exemplu, să-şi plătească singuri taxele. Este vorba despre un impozit ce va trebui plătit pentru anul următor. În 2018, va exista practic un gol de încasare. Eu cred că, la acest moment, suntem puţin prea tineri să avem un astfel de sistem. Zona aceasta trebuie mult mai bine pregătită şi din perspectiva conformării voluntare ne-ar mai trebui câţiva paşi. Sunt state în care societatea democratică are zeci, chiar sute de ani şi, încet, încet, au trecut la acest sistem sau nu”, a explicat Anghel.

Reprezentantul CDR a susţinut că ideea introducerii acestei cote unice de impozitare a apărut în SUA în anii ’70, ca reacţie la complexitatea tot mai mare a legislaţiei fiscale de la ei. El a arătat chiar că, la acest moment, Codul fiscal american este de peste 10 ori mai mare decât Biblia.

Mai mult, acesta vorbeşte, în context, despre viabilitatea cotei unice, adoptată de România în 2005.

”Dacă îmi aduc aminte bine, imediat după implementarea cotei de impozitare unice, veniturile fiscale au crescut de la 17 miliarde de euro la 23 de miliarde de euro, iar ponderea în PIB a crescut de la 27,7% la 28,5%. Asta în ciuda unei cote de impozitare mai scăzute decât sistemul anterior. Acest sistem al cotei unice a creat, la acel moment, peste 150.000 de locuri de muncă ce până atunci erau nefiscalizate şi a reuşit să scoată la suprafaţă veniturile din zona gri sau neagră a economiei”, a subliniat oficialul CDR.

La rândul său, reprezentantul Deloitte România, Dan Bădin, arată că o schimbare majoră a modalităţii de fiscalizare nu trebuie făcută din scurt, din acest motiv nu ar fi oportun ca proiectul privind impozitarea globală a gospodăriilor să intre în vigoare chiar de anul viitor.

Acesta a explicat că un asemenea proiect are nevoie, înainte de a fi adoptat, de dezbateri publice ample, de educarea populaţiei şi de rezolvarea problemelor administrative, astfel încât aplicarea lui să rezolve probleme, să aducă beneficii şi nu doar „să aducă schimbare de dragul schimbării”.

„Din punctul meu de vedere, aş zice că o astfel de lege poate nu ar fi oportun să intre în vigoare de anul viitor, aşa cum se doreşte. O astfel de lege, care aduce o schimbare majoră în modalitatea de fiscalizare, trebuie în primul rând să fie supusă unor dezbateri publice ample, generoase, astfel încât să ne asigurăm că forma finală va rezolva probleme şi va aduce nişte beneficii. Nu doar să aducă o schimbare de dragul schimbării. Un al doilea lucru care mi se pare extrem de important îl reprezintă educarea populaţiei. Nivelul de educaţie financiară în România este unul dintre cele mai mici din UE, deci este nevoie de timp, oameni, bani, efort. A treia problemă este cea administrativă, care ar trebui rezolvată înainte de a intra în vigoare o astfel de lege. În alte ţări, când are loc schimbare legislativă majoră, se fac analize, evaluări, consultări care pot să dureze, trei, cinci ani. Câteodată trec şi 10 ani de la iniţierea discuţiilor până la intrarea în vigoare. La noi se întâmplă în mai puţin de un an. Aş spune că suntem foarte optimişti. Putem să o facem, pentru că până la urmă nu este nevoie decât de voinţă politică pentru a aproba o lege, dar cred că problemele administrative şi efortul populaţiei de a-şi face declaraţiile şi de a calcula corect vor fi destul de mari”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator Servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România.

Totodată, acesta atrăgea atenţia asupra faptului că este neclar ce interes vor apăra consultanţii fiscali, atâta timp cât vor fi plătiţi de stat, dar vor lucra în beneficiul contribuabililor.

Split TVA, măsura opţional-obligatorie

Consultanţii nu terminaseră de făcut calcule, românii erau în vacanţa de vară cu noul impozit mai mult sau mai puţin digerat când dinspre Finanţe vine o nouă propunere: split TVA. Este vorba, în principal, despre conturi separate pentru încasarea şi plata impozitului.

„Plata defalcată a TVA este un mecanism introdus pentru a creşte gradul de colectare a TVA la buget, pentru a crea un echilibru în piaţă între agenţii economici, pentru că astăzi există o diferenţă mare între cei care nu plătesc TVA şi-l folosesc în alte scopuri şi cei care sunt de bună credinţă şi fac aceste plăţi. Pentru acest mecanism s-a stabilit un termen de 1 ianuarie 2018, termen obligatoriu de implementare, cu un termen opţional de 1 octombrie”, a afirmat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, la sfârşitul lunii august.

Măsura ar fi trebuit să devină obligatorie din ianuarie 2018 şi opţională chiar din luna octombrie a acestui an. Până în 10 octombrie, însă, mai puţin de 300 de firme aplicaseră pentru mecanismul plăţii defalcate a TVA, potrivit unor surse din ANAF.

Propunerea nu rămâne fără ecou în mediul de afaceri, iar părerile merg până în punctul în care se afirmă că România va intra în procedură de infringement dacă va aplica plata defalcată a TVA.

Potrivit lui Daniel Anghel, membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini, faptul că non-rezidenţii vor fi obligaţi să-şi deschidă conturi bancare în România contravine principiului liberei circulaţii a capitalului în Uniunea Europeană, aşa cum prevede tratatul de aderare. De asemenea, faptul că statul intervine între doi agenţi economici cu un cont bancar obligatoriu de TVA înseamnă că, practic, se schimbă regulile din directiva privind TVA şi trebuie solicitat acordul Comisiei Europene.

Oamenii de afaceri nu cred nici în atingerea scopului declarat al acestei măsuri, respectiv reducerea evaziunii fiscale.

„Split TVA, ca şi concept, are în substanţă şi reducerea evaziunii fiscale. Practic, însă, pentru a urmări acest scop, de reducere a evaziunii fiscale, ar trebui ca ANAF să aibă o analiză de risc performantă care să fie automatizată şi care să răspundă în timp real, pentru că, în acele trei zile, ei ar trebui să recunoască profilul unui potenţial evazionist şi atunci am putea să spunem că acest sistem de split TVA urmăreşte şi reducerea evaziunii fiscale. Până în momentul în care analiza de risc a ANAF nu este una informatizată, cu baze de date integrate cu mai multe autorităţi, îmi este greu să cred că în trei zile vor avea suficiente informaţii să îşi dea seama de profilul acelui contribuabil. Aici este marea problemă”, explicat Daniel Anghel.

În aceste condiţii, reprezentanţi din mediul de afaceri avansează propunerea ca split TVA să fie o măsură opţională, să se aplice doar în relaţiile dintre persoane juridice şi companiile aflate în insolvenţă şi faliment.

În final, autorităţile decid, la sfârşit de octombrie, că plata defalcată a TVA va fi opţională pentru toţi agenţii economici, mai puţin cei aflaţi în insolvenţă şi cei care au datorii peste un anumit plafon la plata TVA.

Accizele cresc de două ori în două săptămâni

O altă măsură care nu a trecut neobservată în acest an este majorarea accizelor, etapizat, de la 15 septembrie şi 1 octombrie, cu câte 0,16 lei/litru.

Potrivit unui comunicat al Executivului, remis AGERPRES, aceste niveluri ale accizelor pentru carburanţi sunt valabile până în anul 2022, inclusiv.

„Măsura este luată în condiţiile în care nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro stabilit de Banca Centrală Europeană pentru prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016, sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene. De asemenea, s-a constatat că, deşi diminuarea fiscalităţii efectuată la începutul anului 2017 a vizat reducerea preţurilor de piaţă ale carburanţilor, reducerea preconizată a fost atenuată ca urmare a faptului că preţurile fără taxe ale carburanţilor au înregistrat creşteri, astfel încât, în prezent, ponderea taxelor în preţul carburanţilor este cea mai redusă din UE, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE”, se spune în comunicat.

„Revoluţia” din noiembrie

Contribuţiile sociale vor trece de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018, arăta sec o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată în zi de sărbătoare, 8 noiembrie. Concomitent, impozitul pe venit se va reduce, de la 1 ianuarie, de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor.

Se schimbă, de asemenea, şi regimul de impozitare pentru microîntreprinderi care vor plăti un impozit de 1% la venituri dacă au afaceri de până la un milion de euro. Modificarea, în acest caz, este că se majorează de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere şi, în consecinţă, impozitată pe venituri şi nu pe profit.

Revenind la transferul contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, potrivit Ministerului Finanţelor, nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.

Calculele de la Finanţe arată că, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

Ministerul mai arată că acestea din urma vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratorie pentru muncă.

De asemenea, o altă simplificare adusă de această ordonanţă în privinţa trecerii contribuţiilor sociale către salariaţi constă în faptul că din cele nouă contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei, respectiv contribuţia pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat şi contribuţia asigurătoare pentru muncă – suportată de angajator.

„Totodată, MFP menţionează că scad contribuţiile pentru condiţiile la pensie pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29% (-2,3 p.p.) şi CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33% (-3,3 p.p.).

În privinţa românilor care desfăşoară activităţi independente (medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.), aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

În sprijinul deciziei de transfer al contribuţiilor sociale, Ministerul Finanţelor aduce argumente precum o diminuare anuală a „muncii la negru” de circa 10% şi încasări suplimentare de circa 3 miliarde lei.

„Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, concomitent cu măsura ca obligaţiile privind contribuţiile sociale (CAS şi CASS) să fie exclusiv ale persoanelor fizice, are un impact nesemnificativ la nivel macroeconomic. Costul forţei de muncă nu se majorează decât marginal în cazul unor contracte negociate anterior în valoare netă. Ca urmare, competitivitatea firmelor nu va fi afectată. Semnificativ este impactul asupra mediului de afaceri din perspectiva simplificării administrative, ca urmare a reducerii numărului de contribuţii sociale şi, mai ales, ca urmare a eliminării unor obligaţii ale angajatorului”, explica MFP.

Potrivit sursei citate, impactul este mai pronunţat asupra întreprinderilor mici şi mijlocii având în vedere că acestea au la dispoziţie mult mai puţine resurse materiale şi de timp disponibile pentru a face faţă obligaţiilor impuse de reglementări.

Ministerul mai spune că măsurile fiscale propuse în domeniul impozitului pe venit au, de asemenea, un impact social semnificativ.

„În primul rând, veniturile şi câştigurile salariale nete se vor majora, asigurând creşterea puterii de cumpărare a lucrătorilor, fără o presiune suplimentară asupra costului forţei de muncă a angajatorilor. Acoperirea cererii ca urmare a creşterii puterii de cumpărare va presupune indirect şi locuri de muncă noi pentru oferta suplimentară necesară, dar şi o intensitate mai mare a muncii, care se va reflecta în venituri mai ridicate. În condiţiile unui transfer bugetar către angajaţi de circa 13,7 miliarde lei în anul 2018 şi a creşterii economice suplimentare, se estimează că este posibil să se creeze un număr de circa 50.000 locuri de muncă”, se spune în document.

Calculele consultanţilor şi reacţia sindicatelor

Imediat vin calculele consultanţilor fiscali care arată că angajatorii ar trebui să crească salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma netă pe care o primeşte angajatul, în urma transferului contribuţiilor.

‘Proiectul de modificare a Codului Fiscal stabileşte reducerea impozitului pe venit la 10% şi a contribuţiilor totale cu 2 p.p. Angajatul va datora contribuţia socială de 25% şi contribuţia de sănătate de 10%, iar angajatorul contribuţia asiguratorie de muncă de 2,25%. Calculele arată că, în cazul unui salariu net de 3.000 de lei, costul complet (însemnând pe lângă suma netă plătită angajatului, contribuţiile datorate de angajator, respectiv de angajat şi impozitul pe venit) va scădea anul viitor, dacă se aplică aceste modificări, cu 0,3% (17 lei). Având în vedere că va avea loc un transfer aproape integral al contribuţiilor sociale şi de sănătate în sarcina angajatului, angajatorii ar trebui să crească salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma netă pe care o primeşte acesta în prezent’, a declarat, pentru AGERPRES, Raluca Bontaş, partener Deloitte România.

Nici dinspre sindicate reacţiile nu întârzie să apară. Acestea acuză faptul că, de la 1 ianuarie 2018, salariaţii vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei care vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, şomeri, asistaţi sociali, personal monahal, deţinuţi etc.

Într-o declaraţie pentru AGERPRES, la începutul lunii noiembrie, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, afirma că România este prima ţară din Uniunea Europeană care încearcă acest experiment social, unde angajatul va avea o contribuţie de 90% la sistemul de securitate socială, ceea e ce contra curentului european.

În plus, sindicatele ridică şi problema angajatorilor arătând că se mizează numai pe bunele lor intenţii şi nu pe certitudini că salariile vor creşte pentru ca salariatul să nu suporte consecinţele majorării contribuţiilor sale.

„Salariul nu se taie, pentru că, potrivit legislaţiei în vigoare, discutăm de un salariu brut. Problema este că prin transfer am acelaşi salariu brut, numai că fiscalitatea mea, ca şi lucrător, creşte. E adevărat că scade impozitul pe venit, de la 16% la 10%, dar în acelaşi timp taxele sociale pe care le suport ca lucrător cresc de la 16,5% la 35%. Din acest punct de vedere e o creştere de fiscalitate, care se va reflecta nu în valoarea salariului brut, ci în valoarea salariului net, cu care voi pleca acasă. Angajatorii nu şi-au luat angajamentul ferm că vor creşte, Guvernul se bazează pe promisiunea şi bunele lor intenţii legate de acest lucru, dar discutăm de 3 milioane, nu de salariaţii care sunt astăzi la salariul minim pe economie, care vor vedea o creştere de 97 de lei pe net, nu discutăm de sectorul bugetar, care are prevăzută o creştere de 25%, ceea ce înseamnă pe net o creştere de circa 4%, ci discutăm de restul lucrătorilor din România care vor fi afectaţi”, a explicat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.

În context, sindicatele merg la Avocatul Poporului arătând că transferul contribuţiilor încalcă „brutal” prevederi din Constituţie.

Pe de altă parte, investitorii acuză din nou graba cu care au fost adoptate aceste măsuri.

„AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii bugetare. În plus, aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare. În viziunea AmCham Romania, atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti”, menţionează reprezentanţii investitorilor americani.

Îngrijorare provoacă şi măsura cu privire la microîntreprinderi care dacă au venituri de până la un milion de euro plătesc impozit pe venit nu pe profit.

„Deşi prezentate drept măsuri de stimulare a creşterii economice, unele dintre acestea, ca impozitul pentru microîntreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect contrar. Având în vedere structura companiilor din România după cifra de afaceri – cu 80% dintre companii au cifra de afaceri sub un milion de euro, activitatea acestora ar putea fi impactată în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem că se impune ca măsura să fie opţională. Considerăm că este nevoie de o analiză aprofundată pentru a evalua riscul de noi insolvenţe din rândul acestei categorii de societăţi, precum şi impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare”, sunt de părere investitorii.

Pe de altă parte, potrivit sursei citate, „este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 2020, ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori”.

Investitorii germani subliniază, la rândul lor, că mediul de afaceri nu se plânge de nivelul fiscalităţii din România, ci de lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal, potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK), Dragoş Anastasiu.

„AHK România a subliniat în nenumărate rânduri că predictibilitatea, stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt deosebit de importante pentru a menţine încrederea în România că amplasament investiţional. Modul în care noile măsuri fiscale au fost comunicate insuflă, atât în rândul companiilor germane, cât şi al angajaţilor acestora, un profund sentiment de nesiguranţă. Astfel, companiile se tem de costuri suplimentare, mai ales pentru cele care desfăşoară activităţi în domeniul IT, dar există şi incertitudini legate de planificarea şi realizarea viitoarelor politici fiscale”, spun reprezentanţii companiilor germane.

Nu de aceeaşi părere este şi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, care menţionează că deficitul pe fondul de pensii se va reduce masiv anul viitor, în urma transferului contribuţiilor de la angajator la angajat.

„Aproape toţi românii vor simţi beneficii de la acest Cod fiscal şi am vrut să ne asigurăm că vor creşte contribuţiile angajaţilor pentru Pilonul I de pensii. Prin calculele pe care le-am făcut, estimările noastre sunt că vor avea o pensie cu 20% în plus faţă de ceea ce se calculează acum. La fel, pentru că este vorba despre o bază de impozitare mai mare şi de o bună colectare, care este până la urmă principalul nostru motiv pentru care am venit cu acest transfer al contribuţiilor, vorbim deja de reducerea masivă a deficitului pe fondul de pensii anul viitor”, a afirmat ministrul, într-un interviu acordat postului România TV.

De asemenea, şeful de la Muncă a precizat că se aşteaptă la o colectare net superioară a contribuţiilor la bugetul de stat, după aplicarea noului Cod fiscal.

„Ne aşteptăm la o colectare net superioară. Atunci când v-am spus că este vorba de 30% firme care nu plătesc contribuţii probabil că nu aţi realizat dimensiunile dezastrului până în momentul în care ANAF a făcut publice datele exacte şi anume că sunt peste 2 milioane de angajaţi pentru care nu se plătesc contribuţiile de către angajatori. Sunt şi câteva companii de stat. Îmi vine în cap CFR-ul, de exemplu, acum. Şi la ei sunt aceste probleme. Şi, de asemenea, peste 150.000 de firme care nu fac aceste plăţi către sistemul de stat”, a subliniat ea.

Finalul de an aduce un nou proiect care vizează mediul de afaceri şi care prevede închisoare de până la 6 ani pentru neplata către buget, cu intenţie, a impozitelor şi contribuţiilor supuse regimului de reţinere, sau încasare şi plată, sau virare.

Un număr de 32 de impozite şi contribuţii datorate bugetului vor intra sub incidenţa actului normativ, printre care se află impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din pensii, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi şi dividende, impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc, contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În replica, reprezentanţii Consiliului Naţional al Firmelor Private Mici şi Mijlocii din România arată că Guvernul mută întreaga presiune a reţinerii şi plăţii impozitelor şi taxelor pe plătitor, iar cel care are obligaţia reţinerii şi plăţii taxelor şi impozitelor devine un prestator de servicii cu titlu gratuit pentru stat.

Potrivit fostului secretar de stat din Ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş, Codul Fiscal a fost modificat de 20 de ori în doi ani.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=89166

Publicat de la data dec. 31 2017. Categorii Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

18 august 2018, 16:10
 

ENE
Soare
34°C
14 km/h
Perceput de temperatură: 34°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 22%
Vânt: 14 km/h ENE
Rafale de vânt: 14 km/h
UV-Index: 4
Răsarit: 6:22
Apus: 20:17
Prognoza 19 august 2018
Zi
 

NE
Parţial însorit cu furtună
33°C
Vânt: 7 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 6
Noapte
 

NE
Parţial înnourat cu furtună
19°C
Vânt: 4 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 6
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Informare meteorologica
    Ziua/luna/anul : 17-08-2018 Ora : 11 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : 17 august, ora 13 – 19 august, ora 22 Zonele afectate : conform textului; Fenomene : intervale de timp cu manifestări de instabilitate atmosferică; Mesaj : ACTUALIZAREINFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 17 august, ora 13 – 19 august, ora 22Fenomene vizate: […]

Loto

Horoscop

  • 121.807 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team