Departe de țintele „Europa 2020”
Strategia „Europa 2020” este planul amblițios al UE pe 10 ani pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. A fost lansată în 2010 și cuprinde ținte pentru câteva majore obiective naționale: ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, schimbările climatice și energia, combaterea sărăciei. A reușit proiectul? Mulți afirmă că nu. Iată argumentele.
În ce privește șomajul, ținta este de 75% angajați. Date fiind evoluțiile din ultimii ani, cu creșteri modeste ale numărului de persoane încadrate, ar fi nevoie de un spor, de 6% pe an pentru atingerea pragului amintit. La capitolul cercetare, doar în perioada 2014-2020 Comisia Europeană direcționează circa 80 miliarde de euro domeniului. Totuși, Europa, secole de-a rândul lider mondial al descoperirilor științifice, „se află mult în urma Statelor Unite, iar Asia vine puternic din urmă”, arată publicația „Politico”. Mai departe, în dreptul energiei, se constată aceleași proiecții care nu dau speranțe atingerii obiectivelor Strategiei, acelea de a reduce emisiile cu efect de seră cu 20% și de a crește la același procent contribuția energiei regenerabile în ecuația consumului. În 2015, state dezvoltate ca Marea Britanie, Franța, Olanda și Luxemburg anunțau că nu vor atinge aceste obiective. Cu toate că țări ca Austria, Bulgaria, Estonia, Italia, Romania sau Suedia au șanse de reușită în domeniu, estimările Comisiei Europene sunt pesimiste pentru jumătate dintre membrele UE. În plus, preconizata Uniune a Energiei, menită să facă blocul comunitar mai puternic și mai puțin expus dependenței de resursele externe, bate pasul pe loc, în interminabile negocieri.
Pe palierul combaterii sărăciei, Bruxelles-ul a propus alte proiecții îndrăznețe: scoaterea de sub acest spectru a încă 20 milioane de europeni față de 2008. Dar cifrele nu sunt încurajatoare: în 2014, 122.3 milioane de cetățeni erau încă sub amenințarea acestui flagel, îmbunătățirea față de anul anterior fiind de doar 0,1%, arată „Eurostat”. Și, cum eradicarea sărăciei este legată direct de situația economică, iată alte cifre relevante: la momentul lansării țintelor Strategiei, creșterea economică a UE era de circa 4%. Au urmat criza acțiunilor de pe piața americană. atacurile din 11 septembrie 2011 și criza economică din care Uniunea își revine încet abia din anul 2010 încoace, cu o rată de creștere de circa 2%, arată lucrarea „Șansele de succes ale Strategiei Europa 2020”, realizată sub egida Institutului pentru Integrare Europeană din Hamburg.
Roxana Istudor