România, codaşă la capitolul: Speranța de viață sănătoasă
Modelul general al tranziţiei sănatăţii (definit de Organizația Mondială a Sănătății încă din 1984) indică durata medie de viaţă petrecută, în diferite condiţii: supravieţuirea totală, supravieţuirea fără dizabilităţi și supravieţuirea fără boală cronică.
Acest lucru a dus la definirea speranţei de viaţă, speranţei de viaţă sănătoasă și speranţei de viață fără boli cronice.
În România, în perioada 2000-2010, speranţa de viaţă la 65 ani şi peste a crescut cu 1,3 ani pentru femei şi 0,7 ani pentru bărbaţi.
În perioada 1995-2001 speranţa de viaţă a bărbaţilor cât şi a femeilor a fost sub media ţărilor europene UE15, iar până în anul 2010 speranţa de viaţă la 65 ani şi peste atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei (21,3 ani femei şi 17,8 ani bărbaţi) a înregistrat valori sub ţărilor europene din UE.
Unul dintre avantajele intrării în UE din a fost că am fost obligați să urmărim indicatorul Speranţă de viaţă Sănătoasă, indisponibil înainte de acestă dată (vezi tabelul).
Începând cu 2007, știm nu doar ce speranță avem de a încasa pensia pentru cei care au ajuns la 65 de ani, dar și în ce condiții de sănătate o vor mai putea încasa.