România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României ca şi asupra celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est ameninţă deja viitorul economiilor acestora, în funcție de soliditatea creșterii lor. Analiștii nu se încumetă să prevadă ce se va întâmpla după ce arhitectura Uniunii Europene se va modifica.

Pentru România, „pierderile teoretice de fonduri europene structurale și de coeziune sunt estimate la 300 – 500 de milioane de euro anual, ca urmare a Brexit, dar acestea s-ar putea materializa abia după 2020”, spune un recent raport al Erste Group Research (EGR). România a atras până acum circa 15 miliarde de euro, „mai ales ca urmare a intensificării eforturilor din ultimi ani” și a ajuns o rată de absorbție de 82%.

Ungaria și Polonia vor fi mai afectate, tocmai pentru că atrag mai mulți bani europeni. Ieșirea Marii Britanii va reduce contribuțiile la bugetul UE și, de exemplu, Polonia va resimți mai sever această reducere, dacă este luată ca reper alocarea de 82,5 miliarde de euro pentru exercițiul 2014 – 2020.

La rândul său, Ungaria are alocată o finanțare de 29,6 de miliarde de euro până în 2020 și „chiar și o pierdere mică ar însemna o perspectivă de creștere mai slabă”, spune raportul EGR.

Este de așteptat ca Bugetul UE „după Brexit” să fie mai puțin generos și, deși oficialii de la Bruxelles insinuează că Franța și Germania ar trebui să acopere o parte din contribuția britanica pierdută, teoria Europei cu mai multe viteze ar putea afecta și alocările.

Astfel, cu toate că României îi este, teoretic, rezervați mai puțini bani decât principalilor beneficiari de fonduri europene din regiune, intensitatea impactului suferit ar putea fi mai mare.

Guvernul român se bazează pe o alocare financiară totală de circa 31 de miliarde de euro din fondurile structurale și de investiții (FESI), dar pentru perioada 2014-2023, adică și după ce efectele Brexit vor fi devenit realitate. Iar estimarea Erste Group Research (EGR) s-ar putea dovedi optimistă.

Impactul Brexit asupra Cehiei, de pildă, ar putea fi de circa un miliard de euro anual, dar vor exista și efecte indirecte, ca urmare a modificării arhitecturii bugetului UE, concentrat pe „proiecte sofisticate mai mult decât în prezent”, prevăd analiștii austrieci.

Cu cât mai mult va fi afectată România de noua abordare de la Bruxelles, atâta vreme cât nevoile româneşti sunt încă elementare, precum autostrăzile?

Banca Naţională a României (BNR) spune că riscul sistemic determinat de Brexit este „moderat”, în raportul din decembrie privind stabilitatea financiară. Ceea ce poate însemna foarte mult în terminologia codată a BNR.

„Forma și amploarea implicațiilor pentru România ale Brexit-ului sunt greu de estimat în acest moment. Ele depind atât de modul în care se vor încheia negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie (care va fi amploarea modificărilor față de situația actuală), cât și de capacitatea UE de a adopta politici care să continue procesul de integrare. Deși implicațiile nu se vor manifesta decât în mică măsură în viitorul apropiat, România va trebui să își calibreze politicile pe termen mediu și lung pornind de la provocările majore cu care se confruntă spațiul comunitar”, spune BNR în raportul citat.

Articolul integral poate fi lecturat pe site-ul cursdeguvernare.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.