România, ţara unde sunt tăiate trei hectare de pădure pe oră

Paguba statului român este de cinci miliarde de euro, când vine vorba de tăierile ilegale de arbori, numai în perioada 1990-2011, transmite DIGI24. Potrivit estimărilor Curţii de Conturi, în România s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn.

În 1990, România avea peste 6,5 milioane de hectare de pădure. După 23 de ani, jumătate dintre pădurile statului au fost retrocedate, iar din ceea ce a mai rămas, mai bine de 350.000 de hectare au dispărut. Conform unui raport din 2013 al Curţii de Conturi, 3 hectare de pădure sunt tăiate în fiecare oră.

Dosare penale s-au făcut cu zecile de mii, dar cele trimise in instanță sunt de ordinul miilor, iar condamnații pot fi numărați pe degete. În continuare, hoţii de lemn pun la pământ ilegal mii de arbori, iar pierderile pe care le are statul român sunt enorme.

Lemnul a devenit o adevărată sursă de îmbogăţire pentru cei care îl exploatează. Un singur metru cub de lemn aduce un câştig de 400 de lei. Astfel, în ultimul deceniu, volumul tăierilor a crescut cu mai bine de 20 de procente.

În topul judeţelor care au exploatat intens pădurile în ultimii ani se află cele din nordul ţării, Suceava şi Neamţ, urmate de Caraş-Severin, Mureş şi Harghita.

Din cauza tăierilor ilegale, în multe zone din ţară s-a instalat fenomenul de deşertificare. În prezent, ţara noastră are un fond forestier cu aproape zece procente mai mic decât media Uniunii Europene.

Deşi statul a încercat să compenseze defrişările prin tot felul de campanii de împădurire, rezultatul se lasă aşteptat.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă proiectată până în 2030 arată că procentul de împădurire în România este de doar 27%, cu mult sub cel al altor ţări europene.

Noul Cod Silvic, adoptat

Noul Cod Silvic a fost aprobat de Guvern. Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, spune că de acum cei care vor tăia lemn ilegal vor fi aspru pedepsiţi. Conform mesagerul.ro, principalele modificări se referă şi la exploatarea durabilă a pădurilor, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi şi identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de buştean.
În ceea ce priveşte exploatarea durabilă a pădurii, se doreşte, practic, să nu se mai vândă lemnul pe picior, iar comercianţii să nu mai poată intra în pădure. „Cea mai importantă modificare a Codului Silvic va fi aceea că, de acum, administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi cu serie şi va fi comercializat de către administrator. Tot administratorul va întocmi avizul de însoţire a mărfii”, e explicat ministrul.

Transportul lemnului noaptea, interzis prin lege

A doua modificare importantă a Codului Silvic, cea referitoare la infracţiuni, prevede aplicarea Codului Penal şi pentru furtul de masă lemnoasă. „Vom aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, aşa cum se aplică pentru orice furt. Vom interzice transportul lemnului pe drumurile publice pe timp de noapte, iar a treia măsură, tot pentru a întări aceste sancţiuni, va viza introducerea autorizaţiei de practică pentru lucrătorii din domeniul silviculturii”, a subliniat ea.

Potrivit Luciei Varga, această autorizaţie presupune ca, atunci când se constată nereguli în pădurea pe care un pădurar o administrează, această autorizaţie de practică se va ridica, iar pădurarul va avea activitatea suspendată. „Urmează o perioadă de dezbateri publice. Mă voi întâlni cu ONG-urile, iar zilele următoare cu mediul academic şi cu sindicatele din domeniu, dar şi cu organizaţiile patronale. Intenţionăm ca miercurea viitoare să introducem în primă lectură în Guvern aceste modificări ale Codului Silvic, urmând ca după aceea să îl postăm pe site-ul ministerului şi să aşteptăm observaţiile şi completările celor care doresc să o facă”, a adăugat Varga.

Ministrul delegat a mai spus că doar Franţa mai vinde lemnul pe picior, restul ţărilor europene aplică regulile care vor fi prevăzute de noul Cod Silvic. Ea a estimat că, prin aplicarea acestui nou Cod, circa 60 – 70% din furtul de masă lemnoasă va fi stopat.

Pedepse penale pentru furtul de lemn, iar micii proprietari sunt obligaţi să se asocieze

O modificare importantă vizează că orice furt de masă lemnoasă, indiferent de cantitate, să fie pedepsit penal. În ceea ce priveşte gestionarea durabilă a micilor proprietăţi, modificările aduse Codului Silvic i-ar putea obliga pe micii proprietari să prezinte un contract de pază pentru pădurea pe care o deţin, în lipsa acestuia să plătească un impozit, iar dacă nu fac acest lucru să se aplice executarea silită. Potrivit estimărilor, în prezent o suprafaţă de 500.000 de hectare de pădure  deţinute de mici proprietari este nepăzită.

Totodată, micii proprietari nu pot comercializa lemnul în lipsa amenajamentului silvic, iar acesta nu se poate face pe o suprafaţă mai mică de 100 de hectare de pădure. Astfel, o soluţie pentru ei ar fi să se asocieze cu vecinii proprietari pentru a forma o suprafaţă de pădure de peste 100 de hectare. Dacă acest lucru nu este posibil, ei ar putea să încheie un contract de administrare cu Romsilva şi să primească în schimb o anumită cantitate de masă lemnoasă.

 

Surse: digi24; mesagerul.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.