România, trimisă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a implementat şi nu a aplicat corect o serie de directive și recomandări.
Directiva privind stocurile petroliere (Directiva 2009/119/UE a Consiliului)
Conform Directivei privind stocurile petroliere, statele membre au obligaţia de a asigura menţinerea şi disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranţa aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene.
La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligaţiile ce îi revin în temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligaţia de a dispune de proceduri de urgenţă şi de un plan de urgenţă în cazul apariţiei unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionare, dar şi obligaţia de a asigura un cadru clar şi eficace pentru ca operatorii să îşi poată delega obligaţiile de stocare.
Comisia a pus în discuţie şi faptul că legislaţia română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanţii reale, adică drept active oferite ca garanţie pentru a obţine un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligaţiei operatorilor economici de a deţine stocuri.
Întrucât România nu a abordat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016. În consecinţă, Comisia a decis acum să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE.
Directiva privind rezervele petroliere (Directiva 2009/119/CE a Consiliului) impune statelor membre obligaţia de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere şi oferă UE siguranţa aprovizionării cu resurse petroliere.
În acest context, statele membre trebuie să dispună de proceduri şi planuri corespunzătoare pentru situaţii de urgenţă, astfel încât să facă faţă eventualei apariţii a unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionare.
În plus, statele membre pot impune companiilor obligaţii de a deţine rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere în anumite limite. Companiile cărora li se impun astfel de obligaţii trebuie, de pildă, să le poată delega pe teritoriul UE în anumite condiţii şi cu anumite limitări. Directiva privind stocurile petroliere trebuia transpusa până la 31 decembrie 2012.
Instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Comisia Europeană a decis de asemenea să trimită Malta și România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de notificare a cadrelor naționale de politică în temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.
Cadrele naționale de politică constituie principalul instrument care asigură crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a punctelor de realimentare pentru gaze naturale și hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajută totodată la evitarea fragmentării pieței interne prin introducerea coordonată a combustibililor alternativi.
Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naționale de politică până la 18 noiembrie 2016. Până în prezent, Malta și România nu au dat curs acestei solicitări, deși au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere și un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.
Accelerarea instalării infrastructurii pentru combustibilii alternativi este esențială pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologică și competitivă, așa cum a anunțat Comisia în „Pachetul privind mobilitatea curatăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent”, adoptat în noiembrie 2017.
Context
La 8 noiembrie 2017, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curată, menit să consolideze poziția de lider mondial a UE în sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachetul legislativ reprezintă un pas decisiv în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puțin 40 % a emisiilor de CO2 pe plan intern până în 2030. Printre altele, pachetul cuprinde o evaluare amănunțităCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent a cadrelor naționale de politică, dar și un plan de acțiune și soluții de investițiipentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în UE.
Obiectivul este de a încuraja crearea unor planuri naționale mai ambițioase, de a îmbunătăți gradul de informare a consumatorilor și de a spori investițiile în acest domeniu. Statele membre au avut obligația de institui cadre naționale de politică în care să definească obiectivele și țintele la nivel național și care să cuprindă acțiuni și măsuri de sprijin pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi, inclusiv pentru instalarea infrastructurii necesare.
Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.
Aplicare norme UE privind piețele financiare
Comisia Europeană a solicitat, în 25 ianuarie, ca România și alte 10 state membre să pună integral în aplicare în cadrele lor naționale Directiva revizuită privind piețele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II). Această directivă, împreună cu un regulament [Regulamentul (UE) nr. 600/2014, MiFIR], a fost adoptată în urma crizei financiare cu scopul de a contribui la realizarea unor piețe financiare mai transparente, mai competitive și mai integrate în UE, pentru a asigura existența unui volum mai mic de tranzacții în afara piețelor reglementate și o mai mare protecție a investitorilor și a consumatorilor și, în cele din urma, pentru a spori stabilitatea financiară.
Directiva armonizează regimul de reglementare din UE în ceea ce privește cerințele organizatorice aplicabile firmelor de investiții, piețele reglementate, piețele întreprinderilor mici și mijlocii și serviciile de raportare a datelor. De asemenea, ea stabilește norme armonizate privind regulile de conduită în afaceri pentru serviciile de investiții, inclusiv în cazul stimulentelor, al cerințelor de dezvăluire a informațiilor și al normelor de guvernanță privind produsele.
Cu toate că termenul-limită inițial pentru transpunerea directivei a fost prelungit cu un an, de la 3 iulie 2016 la 3 iulie 2017, statele membre menționate mai sus nu au transpus integral sau nu au transpus deloc normele respective în legislația lor națională.
În acest context, Comisia a solicitat de asemenea ca Bulgaria, Croația, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburgul, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania să pună integral în aplicare Directiva delegată (UE) 2017/593 a Comisiei din 7 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE (cunoscută și ca MiFID II) în ceea ce privește protejarea instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților, obligațiile de guvernanță a produsului și normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare.
Dacă măsurile de transpunere integrală a acestor directive nu sunt notificate în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită statele membre respective în fața Curții de Justiție a UE.
Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.
Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Transpunere norme pentru sporirea siguranței rutiere
Totodată, Comisia a solicitat unui număr de șase state membre, printre care și România, să transpună Pachetul privind inspecția tehnică auto adoptat în 2014, al cărui scop este de a îmbunătăți inspecția vehiculelor în UE și, prin urmare, siguranța rutieră. Acest pachet este format din trei directive ale UE pe care statele membre trebuiau să le transpună până la 20 mai 2017. Cu toate acestea, până în prezent, Cipru, Republica Cehă, Germania, Irlanda, România și Slovacia nu au făcut acest lucru sau au făcut-o numai parțial.
În al doilea rând, Cipru, Irlanda și Slovacia nu au adoptat, publicat și comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere a normelor actualizate privind documentele de înmatriculare pentru vehicule (Directiva 2014/46/UE). Această directivă impune statelor membre să instituie registre electronice de înmatriculare a vehiculelor, cu conținut armonizat, și definește procedura care trebuie urmată în cazul în care vehiculul nu trece inspecția tehnică periodică.
În cele din urmă, Republica Cehă, Germania, Irlanda și Slovacia nu au adoptat, publicat și comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere a regimului actualizat pentru controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale (Directiva 2014/47/UE). Această directivă prevede norme comune pentru controlul tehnic în trafic al camioanelor, autobuzelor, remorcilor grele și tractoarelor de mare putere. Comisia a transmis aceste solicitări sub formă de avize motivate.
Toate statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită în fața Curții de Justiție a UE.
Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.
Aplicare norme UE privind transportul rutier
În data de 25 ianuarie, Comisia Europeană le-a solicitat Ciprului, Cehiei și României să comunice măsurile naționale de transpunere a normelor europene actualizate privind greutățile și dimensiunile maxime ale anumitor vehicule rutiere (Directiva 2015/719/UE). Aceste norme, care privesc traficul internațional, joacă un rol important pentru funcționarea pieței interne și pentru libera circulație a mărfurilor în Europa.
Printre altele, directiva introduce derogări pentru vehiculele grele de marfă cu performanțe aerodinamice sporite sau pentru cele care funcționează cu combustibili alternativi. Acest fapt oferă stimulente pentru utilizarea unor vehicule mai puțin poluante, care pot fi mai lungi sau mai grele decât vehiculele convenționale.
Directiva ar fi trebuit să fie pusă în aplicare de statele membre până la 7 mai 2017.
Toate statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei toate măsurile luate pentru a asigura punerea în aplicare integrală a directivei. În caz contrar, Comisia poate trimite aceste cazuri în fața Curții de Justiție a UE.
Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie în luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere în întârziere, 67 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.
Sursa: AGERPRES