Românii, atitudine deschisă față de străini

Românii au o atitudine deschisă față de străinii de pe teritoriul țării și sprijină măsurile de protecție a acestora, potrivit Barometrului Integrării Imigranților, realizat de Fundația Soros în parteneriat cu Asociația Română pentru Pomovarea Sănătății, în 2013, în cadrul proiectului Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor.

Același studiu relevă că receptarea pozitivă a imigranților este condiționată de statutul ocupațional al acestora (14%) și de cunoașterea limbii române (14%).

Deși existența unui loc de muncă este un factor important la nivelul percepției străinilor, accesul la piața muncii al cetățenilor străini se face cu dificultate. Chiar dacă imigranții și cetățenii români au aceeași calificare profesională, românii sunt cei care au prioritate la angajare. În plus, angajatorul trebuie să fie dispus să aloce resurse financiare suplimentare pentru angajatul străin, în cuantum de aproximativ 200 de euro.

De asemenea, aceeași cercetare arată că învățarea limbii române, un element cheie al integrării și un avantaj pentru găsirea unui loc de muncă, este un proces dificil : cursurile nu sunt suficient de bine organizate de către autoritățile publice, iar organizațiile neguvernamentale depind de sursele de finanțare pentru oferirea unor astfel de servicii.

Reîntregirea familiei, un alt factor care motivează cetățenii străini să se stabilească și să lucreze în România, obține în cadrul cercetării un calificativ nesatisfăcător. România este ușor peste media europeană în ceea ce privește accesul imigranților la procedura de reunificare a familiei, însă tergiversarea termenelor de către autoritățile responsabile și informațiile ambigue referitoare la etapele care trebuie parcurse, scad șansele de reușită ale procedurii.

Barometrul Integrării Imigranților a urmărit identificarea și analizarea practicilor de integrare a imigranților în societatea românească, coroborând opiniile tuturor actorilor relevanți: imigranți, societate-gazdă și autorități responsabile.

De asemenea, cercetarea și-a propus realizarea unei radiografii a procesului integrării cetățenilor din afara spațiului comunitar prin prisma următoarelor domenii: muncă, asistență medicală și socială, educație, cetățenie.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.