Sala UNIRII – simbol al Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918
Primul război mondial aduce după sine prăbuşirea Imperiului Austro-ungar. În aceste momente cruciale, forţele politice ale naţiunii române din Transilvania, sprijinite de întreaga suflare românească, au trecut la înfăptuirea idealului de veacuri, unirea Transilvaniei cu România.
Învăluit în legenda unor mari evenimente istorice, Alba Iulia s-a întipărit adânc în mintea şi inima poporului român.
Oraşul primei uniri a românilor din 1600, Alba Iulia a fost locul unde acum 107 de ani la 1 Decembrie peste 100.000 de oameni au votat în unanimitate, prin viu grai, actul Unirii.
Prin cuvântul lor aduceau mesajul poporului care i-a ales şi i-a însărcinat să hotărască în numele său Unirea. Atunci, România a devenit stat naţional unitar.
Naşterea statului român în 1918 a devenit realitate după ce, în decursul aceluiaşi an, reveniseră la patria-mama Basarabia şi Bucovina.
În octombrie 1917 se proclama autonomia teritorială a Basarabiei, pentru ca la 27 martie 1918 Sfatul Ţării să voteze actul Unirii, în baza căruia Republica Democratică Moldovenească se uneşte cu România. Pe 29 noiembrie şi fruntaşii bucovineni se alăturau Actului Unirii.
Dorinţa românilor s-a îndeplinit graţie contextului internaţional favorabil şi voinţei de fier a liderilor politici ai vremii, precum: Nicolae Iorga, Take Ionescu, Iuliu Maniu.
Astfel, în zorii acelei zile, mulţimea adunată în straie de sărbătoare, care reprezentau costume din toate părţile României, sub fâlfâirile sutelor de steaguri tricolore, înconjoară clădirea în care se va ţine marele sfat national, a cărei sală poartă azi numele de Sala Unirii.
Clădire simbolică, adânc intrată în conştiinţa poporului român, Sala face parte din Muzeul Unirii de la Alba – Iulia, unul din cele mai vechi din ţară (1887).
Construită în 1898 pentru a servi drept cazinou armatei austro-ungare, imensa Sală a Unirii este locul unde cei 1228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania, au decis unirea cu România în memorabila zi de 1 Decembrie 1918.
Steaguri purtate de delegaţiile sosite la Alba Iulia în acea zi, biroul avocatului orădean Aurel Lazăr, la care a fost redactată proclamaţia de autodeterminare a românilor transilvăneni, datată 12 octombrie 1918, bustul regelui Ferdinand şi cel al reginei Maria, precum şi o serie de documente emise cu prilejul marelui eveniment vin să completeze ambientul unui monument unic prin valoarea sa istorică şi sentimentală.
În cetate, în faţa Sălii Unirii se află un grup statuar cu personalităţi de seamă care şi-au adus contribuţia la realizarea Marii Uniri, printre care îi amintim pe Vasile Goldiş, Ştefan Ciceo-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida-Voievod, Miron Cristea.
Marea Unire din 1918 a încununat aspiraţiile de veacuri ale românilor de a vieţui într-un singur stat. Ca o recunoaştere a rolului pe care l-a avut Alba Iulia în istoria neamului, în fiecare an la 1 Decembrie se sărbătoreşte aici Ziua Naţională a României .
Text și foto:
Teodora MARIN