Sănătatea – un sector al societății din ce în ce mai neglijat
Penuria de personal din domeniul sănătății
Cel puțin 55 de țări se confruntă cu o penurie severă de lucrători din domeniul sănătății, deoarece aceștia continuă să fie alimentați de oportunitățile mai bine plătite oferite în țările mai bogate, care își continuă eforturile intensificate de recrutare lansate pe fondul pandemiei de Covid-19, a declarat OMS (https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133242, postat pe 14 martie 2023): țările africane au fost cele mai afectate de acest fenomen, 37 de țări din Africa fiind confruntate cu o penurie de personal medical, care le amenință șansele de a obține asistență medicală universală până în 2030 – un angajament cheie al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, propuse de ONU.
Alerta OMS analizează îndeaproape acțiunile țărilor bogate care aparțin, printre altele, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): „În ansamblul său, Africa are o economie foarte dinamică, care creează noi oportunități, Țările din Golf au fost întotdeauna dependente de personalul internațional, iar apoi unele dintre țările OCDE cu venituri mari și-au intensificat cu adevărat recrutarea și angajarea pentru a răspunde pandemiei, precum și pierderii de vieți omenești, infecțiilor și absenței lucrătorilor”, a spus dr. Jim Campbell, director al politicii pentru lucrătorii din domeniul sănătății la OMS.
Pentru a ajuta țările să-și protejeze sistemele de sănătate vulnerabile, OMS a lansat o listă actualizată de sprijin și protecție a forței de muncă din domeniul sănătății, care evidențiază țările cu un număr redus de lucrători calificați în domeniul sănătății.
„Aceste țări au nevoie de sprijin prioritar pentru a-și putea dezvolta forța de muncă din domeniul sănătății și a-și consolida sistemul de sănătate, precum și de garanții suplimentare, care limitează recrutarea activă internațională”, a insistat OMS.
Sprijinind apelul pentru asistență medicală universală pentru toate țările, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a cerut tuturor țărilor „să respecte prevederile listei de sprijin și salvgardare a personalului sanitar OMS”.
Lucrătorii din domeniul sănătății „sunt coloana vertebrală a oricărui sistem de sănătate și totuși 55 de țări cu unele dintre cele mai fragile sisteme de sănătate din lume nu au destui lucrători specializați și mulți își pierd lucrătorii din domeniul sănătății din cauza migrației internaționale”, a adăugat dr. Tedros.
„Ceea ce vedem este că majoritatea țărilor nu mai recrutează lucrători din aceste țări vulnerabile, dar există și o piață pentru recrutarea privată pe care doar unele dintre standardele globale în ceea ce privește practica și comportamentul sunt respectate”, a spus dr. Campbell de la OMS.
De asemenea, există mecanisme prin care guvernele sau alte persoane pot informa OMS dacă sunt „îngrijorați” de comportamentul recrutorilor, a mai adăugat oficialul OMS.
Lista OMS de sprijin și protecție a forței de muncă din domeniul sănătății nu interzice recrutarea internațională, dar recomandă ca guvernele implicate în astfel de programe să fie conștiente de impactul asupra sistemului de sănătate din țările în care recrutează profesioniști calificați din domeniul sănătății.
Precaritatea contractelor temporare
Aproape unul din trei lucrători cheie are un contract temporar, dar există diferențe considerabile între țări și activități.
În industria alimentară, 46% dintre lucrători au contract temporar. Unul din trei angajați din profesiile manuale și din sectorul de curățenie și salubritate are, de asemenea, contract temporar de muncă.
În Timpul crizei Covid-19, lucrătorii cheie au înregistrat rate de deces mai mari decât alți lucrători, în general.
Printre diferitele categorii de lucrători cheie, ratele mortalității variază: de exemplu, în țările pentru care sunt disponibile date, lucrătorii din sectorul transporturilor au rate de mortalitate mai mari decât lucrătorii din sectorul sănătății.
Potrivit raportului, peste 46% dintre angajații cheie din țările cu venituri mici lucrează în program prelungit, de exemplu în transporturi, unde aproape 42% dintre lucrătorii cheie din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână.
Remunerarea defectuoasă a lucrătorilor sanitari
Aproape 30% dintre lucrătorii din prima linie care au jucat un rol vital în Timpul pandemiei de Covid-19 sunt plătiți prost în întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), care solicită țărilor să le îmbunătățească condițiile de muncă și veniturile pe deplin: între salarii mai mici, ore mai lungi și alte deficite în munca lor de zi cu zi, condițiile precare de muncă pentru lucrătorii cheie exacerbează fluctuația personalului și deficitul de forță de muncă, punându-le beneficiile în pericol, a spus OIM: „A evalua lucrătorii cheie înseamnă a asigura că primesc un salariu adecvat și că lucrează în condiții bune”, a declarat directorul general al OIM, Gilbert F. Houngbo.
În general, 29% dintre lucrătorii cheie sunt prost plătiți și câștigă mai puțin de două treimi din salariul mediu pe oră; în medie, acești lucrători cheie câștigă cu 26% mai puțin decât alți angajați, a detaliat OIM.
În sectorul alimentar, ponderea angajaților cheie prost plătiți este deosebit de mare (47%) și în sectorul de curățare și salubritate (31%).
Lucrătorii cheie se încadrează în opt grupuri ocupaționale majore: sănătate, sisteme alimentare, comerț cu amănuntul, securitate, curățare și salubritate, transport, ocupații manuale, tehnice și de birou.
Potrivit OIM, sunt necesare mai multe investiții în sistemele alimentare, îngrijirea sănătății și alte domenii.
„Lucrătorii din domeniul sănătății, casierii de la supermarketuri, oamenii de livrare, lucrătorii poștale, marinarii, cei care fac curățenie și alții care livrează alimente și produse de primă necesitate au continuat să-și facă treaba, zi de zi, chiar și în apogeul pandemiei, riscându-și adesea viața”, a adăugat Houngbo.
Precaritatea contractelor temporare
În cele 90 de țări pentru care sunt partajate date, mai mult de jumătate din toate locurile de muncă sunt ocupate de lucrători cheie: această pondere este de 34% în țările bogate. Aproape unul din trei lucrători cheie are un contract temporar, dar există diferențe considerabile între țări și activități. În industria alimentară, 46% dintre lucrători au contract temporar. Unul din trei angajați din profesiile manuale și din sectorul de curățenie și salubritate are contracte temporare.
În Timpul crizei Covid-19, lucrătorii cheie au înregistrat rate de deces mai mari decât alți lucrători, în general.
Printre diferitele categorii de lucrători cheie, ratele mortalității variază: de exemplu, în țările pentru care sunt disponibile date, lucrătorii din sectorul transporturilor au rate de mortalitate mai mari decât lucrătorii din sectorul sănătății.
Peste 46% dintre angajații cheie din țările cu venituri mici lucrează ture lungi de lucru sunt mai răspândite în transporturi, unde aproape 42% dintre lucrătorii cheie din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână.
O parte semnificativă a lucrătorilor cheie din întreaga lume lucrează, de asemenea, cu ore neregulate sau cu program scurt.
„Munca decentă este un obiectiv pentru toți lucrătorii, dar este deosebit de importantă pentru lucrătorii cheie, care furnizează nevoi și servicii de bază, în vremuri bune și în vremuri proaste”, a reamintit liderul OIM.
Raportul OIM recomandă investiții mai mari în infrastructură, capacitatea de producție și resursele umane.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR