Sincretismul artelor, la Tescani
Muzeul Național „George Enescu” – Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” din Tescani organizează, între 1-8 august 2025, o nouă ediție a „Rezidenței Tescani”: tabăra internațională de creație în pictură, sculptură, grafică și multimedia.
În vara lui 2025, vizitatorii pot descoperi, în atmosfera unică a Tescanilor, creațiile artiștilor Ana Maria Ceară, Anca Mihăilă, Bianca Rotaru, Cornelia Săvescu, Diana Brăescu, Dinu Săvescu, Dionis Pușcuță, Dumitru Macovei, Elena Lupașcu, Florin Șuțu, Florentin Sîrbu, George Hristea, Gheorghe Lungu, Ilie Boca, Leila Rus-Pârvan, Luminița Radu, Marcel Lupșe, Marilena Murariu, Mihai Chiuaru, Mihai Sârbulescu, Mircea Hristescu, Ovidiu Ionescu, Ovidiu Ungureanu, Petru Lucaci, Sorin Otînjac, Tudor Haschke-Marinescu, Valentin Scărlătescu, Valeriu Șușnea.
Acestora li se adaugă criticul de artă Maria Bilașevschi și eseistul Marius Manta.
Tot în cadrul Rezidenței, expoziția lui Florin Șuțu „Însemnări olografe” poate fi vizitată din august până în octombrie, la Galeria Ilie Boca.
Într-un loc unde istoria și spiritul creator al lui Enescu au lăsat amprente adânci, artele se întâlnesc într-un schimb cultural între generații.
Tescanii sunt, prin excelență, un spațiu cultural: aici muzica, literatura și filosofia se întâlnesc și se completează armonios.
Rezidența transformă „moștenirea Enescu” într-un sincretism al artelor: probabil ceva din spiritul creator „de atunci” încă mai dăinuie printre arbori și luminișuri, lăsând o emoție atât asupra locului, cât și asupra tuturor celor care se întâlnesc și creează aici.
Fiecare rezidență are o atmosferă unică, se desfășoară sub semnul libertății de expresie și al bucuriei de a crea.
Povestea Tescanilor spune așa: Conacul Rosetti, casa boierească de la capătul satului, are un farmec aparte, ceva ce se încheagă din poezia plopilor lui Eminescu care-i străjuiesc drumul, din noblețea domnească a coloanelor albe care păzesc intrarea și din magia fructelor livezii minunate care o înconjoară.
Conacul de la Tescani, de la 1880, a aparținut boierilor Alice și Dumitru Rosetti-Tescanu, care au avut un fiu și două fete, una dintre ele fiind Maruca, soția lui George Enescu.
Muzicianul a ajuns pentru prima dată la Tescani în 1917, însoțind-o pe regină. A iubit acest loc și a devenit un oaspete permanent al casei, mai ales în timpul verii.
Opera „Oedip”, cea mai dragă creație a marelui muzician, a fost terminată aici, la conacul Marucăi, într-un pavilion de vară ridicat chiar în mijlocul pădurii.
Un exemplar al acesteia, precum și afișele spectacolelor în premierele de la Paris și București, pot fi admirate și astăzi în muzeu.
Domeniul de la Tescani a rămas un izvor de inspirație pentru artiști. În 1947, Maria Cantacuzino, al cărei portret domină salonul principal, a donat conacul statului român, cu condiția ca acesta să rămână așezământ cultural.
În 1980, conacul a devenit „Casa Memorială Rosetti-Enescu”, iar în 1990 „Centrul de Cultură Tescani”. Din 2007 a devenit secție a Muzeului Național „George Enescu”, alături de sediul central din Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din București și de Vila „Luminiș” de la Sinaia.
Silvana Cojocărașu