Statele sărace nu pot combate schimbările climatice din cauza datoriilor către cele bogate

Un adevăr dureros al contemporaneității este punctat de organizația Oxfam – țările mai sărace cheltuiesc de cinci ori mai mult pentru a-și plăti datoriile decât pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de carbon.

Cifrele Campaniei Jubilee arată că 34 dintre cele mai sărace state ale lumii cheltuiesc aproape 30 miliarde de dolari pe plățile datoriilor în fiecare an, comparativ cu 5,4 miliarde de dolari pentru măsuri de reducere a impactului urgențelor climatice.

Uganda, de pildă, va cheltui 537 de milioane de dolari între 2016 și 2020, inclusiv fonduri de la agenții internaționale și donatori, pentru proiecte legate de climă, dar acest buget este depășit de plățile pentru datoria externă, care va totaliza 739 de milioane de dolari numai în 2021, urcând la 1,35 de miliarde de dolari în 2025.

Campania Jubilee Debt estimează că până în 2025, cele 34 de țări evaluate în studiu vor cheltui de șapte ori mai mult pentru plățile datoriilor decât pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Pe scurt, statele foarte îndatorate se vor îndatora și mai grav dublând plata acestor datorii cu implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de carbon.

Heidi Chow, director executiv al Jubilee Debt Campaign, susține că „țările cu venituri mai mici distribuie miliarde de dolari în rambursarea datoriilor țărilor bogate, băncilor și instituțiilor financiare internaționale într-un moment în care resursele sunt extrem de necesare pentru a lupta împotriva crizei climatice”.

În ultimii 20 de ani, organizațiile internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI), au încurajat țările în curs de dezvoltare să finanțeze proiecte de dezvoltare folosind împrumuturi bancare și obligațiuni.

Împrumutații au estimate că, tot plătind, ratele dobânzilor vor scădea în timp, dar și azi plătesc în mod regulat mai mult de 10% dobândă la împrumuturi, comparativ cu o medie de 1,5 pentru țările bogate.

Ausi Kibowa, de la Institutul de Negociere și Informare Comercială din Africa de Sud și de Est (SEATINI), cu sediul în Uganda, a declarat: „Din cauza presiunii financiare enorme a crizei datoriilor, guvernul ugandez nu poate să implementeze măsuri de a proteja oamenii de daunele provocate de schimbările climatice. În plus, se intensifică extracția de combustibili fosili pentru a plăti datoria”.

Până și finanțarea pentru aceste state, în valoare de 100 de miliarde de dolari, asumată dar niciodată atinsă, a fost în final tot… împrumuturi, adică creșterea până la niveluri aproape insuportabile și pe termene care trec de la o generație la alta, ale acestor datorii.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.