Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

STEJARUL DIN CARPAŢI

Publicat: duminică, 18 noiembrie 2018

Pretutindeni în Carpaţii româneşti dintotdeauna aşezările cu nume şi rezonanţe străvechi, cu sensuri nu de puţine ori uitate în negura timpurilor, şi-au adunat casele şi acareturile la adăpostul plaiurilor, în mijlocul livezilor şi păşunilor risipite printre pâlcurile de pădure. Acolo, la umbra falnicilor stejari au învăţat românii să fie buni şi primitori de oaspeţi dar şi drepţi în faţa destinului care nu de puţine ori le-a fost potrivnic… şi tot acolo s-au întâlnit cu veşnicia. Aşa a intrat în istorie Mihai Viteazul, Marele Voievod muntean care se proclama la 27 mai 1600 Domn al Ţării Româneşti al Ardealului şi Moldovei unind vremelnic într-un singur trup cele trei ţări locuite de români…Un ideal pe care Nicolae Bălcescu îl va readuce în sufletul şi gândul revoluţionarilor români de la 1848. Ei îşi vor vedea doar în parte visul împlinit abia pe 24 ianuarie 1859 când, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn de către cele două divane ad-hoc de la Iaşi şi de la Bucureşti, luau naştere Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, două dintre provinciile româneşti care în urma înfrângerii Imperiului Rus în Războiul Crimeei şi încheierea Tratatului de Pace de la Paris din 1856 şi intrarea sub tutela comună a Imperiului Otoman și a Congresului Marilor Puteri se puteau gândi la un viitor comun, la independenţă la prosperitate economică…

„Planul de reorganizare a creditului”, publicat în 1864 ca anexă a bugetului de stat  menţiona în ordinea urgenţei înfiinţării lor, instituţiile financiare fără de care nu se puteau pune bazele unei economii moderne… începând cu „Banca Fonciară” şi continuînd cu „Banca de Scont şi Circulaţiune”, “Casa de Economie”, “Casa pentru înlesnirea micilor agricultori şi meseriaşi”, “Muntele de Pietate” şi “Casa de Depozite şi Consignaţii”. Aşa a luat naştere la 24 noiembrie 1864 Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni odată cu semnarea de către Alexandru Ioan Cuza a proiectului de lege propus de către Nicolae Rosetti Bălănescu, ministrul ad-interim de Finanţe de atunci.

În anul 1866 Domnitorul Al. Ioan Cuza va fi forţat să abdice probabil din cauza manifestărilor sale autoritare iar în fruntea ţării avea să fie adus cu sprijin extern Carol I. Într-o conjunctură încă favorabilă tânărului stat român… el va continua pe plan intern reformele sociale politice şi economice dar va intra în istorie după ce se va alătura Rusiei în războiul dus de aceasta în 1877 împotriva Imperiului Otoman. Guvernul condus de Mihail Kogălniceanu proclama la 9 mai 1877 independenţa României iar actul va căpăta putere de lege a doua zi prin semnarea lui de către Carol 1. El se va afla în fruntea trupelor române ce vor trece Dunărea încă din luna iunie iar începând de atunci şi până în teribila iarnă de la cumpăna dintre ani istoria se va scrie cu sângele eroilor căzuţi în luptă pentru cucerirea redutelor de la Plevna, Smârdan sau Vidin.

La data 13 iulie 1878 după semnarea  pe 3 martie a Tratatului de Pace dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman de la  San Stefano, Marile Puteri recunosc independenţa României, care din acel moment va deveni regat, iar ca stat suveran, până la marea conflagraţie mondială ce va marca începutul secolului XX sub conducerea Regelui Carol I, va continua să se modernizeze.

În cei 48 de ani de domnie, cea mai lungă din istoria României Regele Carol I care şi-a câştigat un imens prestigiu după cucerirea Independenţei, va redresa economia ţării, îi va moderniza infrastructura dar mai inainte de toate va sprijini infinţarea instituţiilor fără de care nu s-ar putea defini statul modern. Înconjurat la acea vreme de o pleiadă de străluciţi oameni politici precum I.C. Bratianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, P.P. Carp, Lascăr Catargiu, Nicolae Ionescu, Titu Maiorescu, Ion I.C. Bratianu, Take Ionescu sau Nicolae Filipescu, Carol – Regele de Oţel, cum avea să fie cunoscut printre contemporani, va face istorie la propriu.

România trebuia modernizată iar pentru asta nu a precupeţit niciun efort.A lăsat în urma sa o Românie independentă, cu o reţea feroviară modernă, cu cel mai lung pod din Europa, cel de la Cernavodă, dar şi un port funcţional la Constanţa… Din târgul pestriţ “cu pretenţii de urbe” de la 1866, cel împodobit cu biserici şi presărat cu hanuri, aşa cum era descris Bucureştiul de călătorii sosiţi de aiurea, a plămădit capitala modernă cunoscută pe la 1914 ca oraşul Ateneului, al Palatului Poştelor, al Palatului Sturdza, al Cercului Militar National, al hotelului Athenee Palace, al nou-construitului Palat Regal şi, nu în ultimul rând, al Palatului CEC.

Încă din anul 1864 când Alexandru Ioan Cuza decis să facă ordine în finanţele ţării înfiinţa prin decret domnesc Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, strămoşul actualului CEC, instituţia desfăşura operaţiuni similare Trezoreriei Statului, colectând taxele şi impozitele şi administrând fondurile rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate ori din excedentul bugetar al comunelor şi oraşelor. Casa de Economie, o anexă a instituţiei, administra şi economiile populaţiei care erau garantate integral de către stat. Un fapt demn de remarcat este că până la formarea sistemului bancar, CEC-ul a stat la baza finanţării proiectelor de dezvoltare a administraţiei publice…

Creşterea activităţii a impus construirea unui nou sediu, nu doar modern, dar şi încăpător, motiv pentru care la data de 8 iunie 1897, în baza lucrărilor începute cu un an înainte şi în prezenţa Majestăţilor Lor, Regele Carol şi Regina Elisabeta, se pune piatra de temelie a noului palat ce se va construi după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, somptuosul Palat CEC, finalizat în anul 1900 va ajunge celebru identificându-se treptat cu imaginea instituţiei.

Începutul de secol XIX a fost marcat de “Marele război” cum a intrat în istorie prima mare confruntare mondială din istoria umanităţii. România a trebuit să facă mari sacrificii pentru a ieşi din impas încercând totodată să salveze ceea ce se mai putea salva după ocuparea sudului ţării de către forţele inamice care au transformat clădirea CEC în sediul Comandamentului German. Aşa s-a ajuns ca o bună parte din tezaurul băncii să plece pe drumul “fără întoarcere” către Moscova alături de tezaurul Băncii Naţionale a României, iar restul să fie capturat şi topit probabil de către germani. Banca şi-a continuat totuşi activitatea prin angajaţii săi, care s-au mutat odată cu retragerea guvernului României la Iaşi…

Ajuns pe tronul României la 11 octombrie 1914, după moartea Regelui Carol I, Regele Ferdinand va fi cel care va contribui decisiv la Marea Unire de la 1918. Fără rezerve de aur în vistieria Naţională, cu o economie distrusă de război, bântuită de exacerbarea naţionalismului revanşard, după moartea Regelui Ferdinand în anul 1926 şi instaurarea dictaturii, România se va reface totuşi spectaculos şi va cunoaşte în perioada ce a urmat până la declanşarea celei de a doua Mari Conflagraţii Mondiale, o oarecare prosperitate. Din păcate, ţara va ajunge la finalul războiului nu doar sub ocupaţia sovietică care va impune cu forţa regimul comunist, dar şi cu teritorii smulse din trupul ei… Pentru bătrâna instituţie de pe Calea Victoriei începea o noua eră pe care o va traversa cu fruntea sus prin angajaţii săi care au moştenit şi au transmis până în zilele noastre ceva din eleganţa şi prestigiul băncii de odinioară… Şi aşa trebuia să fie probabil, în măsura în care planurile megalomane ale lui Nicolae Ceauşescu, ajuns pe la mijlocul anilor 60’ în fruntea partidului unic, al partidului stat… începeau să se materializeze. Răsfăţat de liderii occidentali pentru atitudinea lui faţă de invazia sovietică din Cehoslovacia din anul 1968, Ceauşescu a reuşit să atragă pe plan intern, după speranţele de început, o imensă ură care a explodat necontrolat provocând atâta durere în acel decembrie fierbinte al anului 1989. Istoricii vor cerne cu siguranţă lucrurile bune de cele rele făcute nu doar în timpul regimului comunist, dar şi după instaurarea “democraţiei originale” din România după anul 1990 şi cine ştie poate cândva vom afla adevărul…

Pentru băncile din România perioadei comuniste, inclusiv pentru CEC, trecerea peste acest moment de cumpănă a fost perceput, din păcate, aidoma unui cutremur…După tentativa nereuşită de privatizare era nevoie de o altă soluţie rapidă şi eficace prin care să se iasă din acest impas…Una dintre ele şi poate cea mai curajoasă a fost transformarea în bancă comercială cu toate riscurile inerente într-o economie de piaţă liberă concurenţială. Odată acceptată această propunere care în baza legislaţiei în vigoare permitea înfiinţarea unei astfel de instituţii de drept privat cu capital integral statul român s-a trecut la treabă. Şi nu a fost uşor într-o perioadă în care economia mondială era în criză, iar pe plan local era extrem de dificilă angajarea unor specialişti atraşi de mirajul salariilor bune de la băncile străine cu filiale în România. Care au fost oare soluţiile de rezolvare a acestei probleme ? Poate cel mai mare handicap pe care l-a avut acest proiect a fost legat de schimbarea mentalităţii a modului în care trebuiau să gândească proprii angajaţi tot acest proces complex riscant, dar necesar. După dispariţia sau privatizarea structurilor economice moştenite de statul român din anii 90 în domeniul bancar era nevoie de această apariţie inedită, de această transformare a CEC-ului în bancă comercială. Pentru a reuşi era nevoie şi de un nou simbol care să adune într-un întreg tot ceea ce putea fi mai reprezentativ pentru renaşterea acestui vechi şi prestigios brand românesc. Dintre toate variantele extrem de ofertante s-a ales stejarul…Oare de ce?…

 

 Teodora Marin

Mihai Răducă

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=106052

Publicat de la data nov. 18 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, Tara Zanelor.

Zona comentariilor

Text To Speech

Meteo în țară

19 decembrie 2018, 18:52
 

N
Noros
-1°C
0 km/h
Perceput de temperatură: 1°C
Presiunea: 1030 mb
Umiditate: 92%
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 0 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:48
Apus: 16:38
Prognoza 20 decembrie 2018
Zi
 

SV
Predominant înnourat
-2°C
Vânt: 0 km/h SV
Rafale de vânt: 4 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

VSV
Parţial noros
-6°C
Vânt: 4 km/h VSV
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 19-12-2018 Ora : 18 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 18:00 si 20:00 In zona : Județul Argeş: Câmpulung, Rucăr, Băiculești, Lerești, Schitu Golești, Stoenești, Valea Mare Pravăț, Poienarii de Muscel, Godeni, Berevoești, Cetățeni, Bughea de Jos, Dragoslavele, Bughea de Sus, Ciofrângeni, Cuca, Cotmeana, Boteni, Morărești, Mioarele, Albeștii de […]
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 19-12-2018 Ora : 17 Nr. mesajului : 2 Intre orele : 17:45 si 20:00 In zona : Județul Sălaj; Se vor semnala : local - ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 19-12-2018 Ora : 17 Nr. mesajului : 3 Intre orele : 17:00 si 20:00 In zona : Județul Maramureş: Baia Mare, Baia Sprie, Seini, Șomcuta Mare, Tăuții-Măgherăuș, Mireșu Mare, Satulung, Recea, Dumbrăvița, Cicârlău, Remetea Chioarului, Valea Chioarului, Groși, Ardusat, Săcălășeni, Coltău;Județul Satu Mare: Satu Mare, Carei, Livada, Medieșu Aurit, Ardud, […]

Loto

Horoscop

  • 162.068 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team