Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Tradiţii populare: Sf. Ilie, Ilie Pălie, Sf. Foca, Sf. Ilie cel mic, zis şi cel şchiop

Publicat: marți, 23 iulie 2013

Luna iulie reprezintă pentru români momentul în care tradiţiile populare îşi arată adevărata faţă mai mult ca oricând. Fără a umbri câtuşi de puţin farmecul Crăciunului, putem vorbi de luna lui cuptor ca despre una în care oamenii de-a lungul şi de-a latul ţării ţin cont de superstiţii, dincolo de limita impusă de credinţa lor religioasă.

Luna a șaptea a fost dedicată împăratului roman Căiuş Iulius Caesar, cel care a introdus calendarul iulian. Această lună, după cum o spune și numele,” Cuptor” , este cea mai călduroasă lună a anului.

Cele patru săptămâni din componența lunii se numesc:” Săptămâna secerișului”, dedicată muncii la câmp, din zori şi până-n seară,” Săptămâna Panteliilor”, aprigele surori ale lui Ilie,” Săptămâna lui Sântilie” și” Săptămâna Verii”.

Am răscolit printre paginile internetului şi am încercat să încropim o mică istorioară despre Triadă de Aur a lui iulie, cea mai interesantă, repetăm, lună din anul calendaristic: Sfântul Ilie, Ilie Pălie, Foca.

Ilie Pălie, personaj mitic în calendarul popular, vizitiu la trăsură cerească a lui Sântilie, aducător de foc şi arşiţă. În unele tradiţii Ilie Pălie, numele lui derivă din verbul „a păli”, „a pârjoli”., produce foc în care suflă Foca şi-l împrăştie.

Ilie Pălie şi Foca sunt, aşadar, personajele mitologice principale ale acestor zile, evident după Sf. Ilie, care aduc foc şi arşiţă, incendii. Despre aceşti doi sfinţi Ilie Pălie şi Foca calendarul ortodox nu scrie, dar oamenii continuă să-i sărbătorească.

Aceste două divinităţi mitice erau în legătură cu zeul focului şi al soarelui.

Sfântul Foca

Cât despre sărbătoarea numită „Sf. Foca”, se zice că Sf. mucenic Foca era considerat patronul navigatorilor şi nu avea legătură cu focul, ci cu apa. Cu toate acestea poporul ţine această zi pentru a se păzi de foc. Faptul, că acest sfânt a fost introdus în calendar, probabil, nu e întâmplător. În luna lui cuptor se produc cele mai multe incendii. Prin unele părţi ale Moldovei se crede, că, odată, demult, Foca era un sfânt creştinesc, dar de când la ziua lui au ars şapte sate, îl serbează şi păgânii, precum, bunăoară, turcii. Se zice, că Foca este o creatură răzbunătoare, care arde case, stogurile de paie, cerealele, etc. Şi chiar pe cei ce îndrăznesc să lucreze de ziua lui. De aceea, oamenii de la sate se feresc în această zi să gătească folosindu-se de foc, iar în unele zone, nu muncesc deloc cât îi ziua de lungă. Pe vremuri în aceste două zile de peste an oamenii nu lucrau de frică că Pălie şi Foca să nu le ardă recoltele şi trupurile.

Se spune că odată, demult, un om s-a dus la seceră în ziua lui Foca şi după ce a lucrat mai mult timp, un vânt năprasnic i-a risipit toată munca. A urmat o ploaie cu grindină, un vânt năprasnic i-a risipit toată munca. A urmat o ploaie cu grindină care l-a omorât, de nu l-au putut nici îngropa (Brill, II, p.264).

În această zi se culege sovârvul, pe care gospodinele îl folosesc la vopsitul lâneturilor şi firelor de cânepă. Există credinţa, că dacă sovârvul se va culege în această zi, vopseaua făcută din el va avea culoarea roşie ca focul.

Legenda lui Ilie Pălie

Diavolul după ce a făcut cu Dumnezeu lumea, i-a spus lui Dumnezeu:

— Tu ai norod, oameni, dar eu sunt singur.

Dumnezeu l-a dus la apă și i-a arătat cum să moaie mâna și să stropească, să-și facă draci. El a făcut așa de mulți, că nu încăpeau.

— De-amu, zice el lui Dumnezeu, avem să ne batem, avem să ținem bătaie amândoi.

— Ne-om bate.

Dar sfinți încă nu aveau Dumnezeu, căci încă nu se dăduse nimeni la muncă. A chemat tot norodul și le-a spus că cineva trebuie de bună voie să se arunce în mare, pentru ca să fie sfânt, să se poată lupta cu diavolul, căci altfel cu toții sunt pierduți.

— Care e mai urât din voi să se arunce, a zis Dumnezeu.

Oamenii nu se dau, toți ziceau că-s frumoși. Iată că vine o trăsură cu patru cai, cu-n boier. Era Sfântul Ilie; și întreabă, ce stau oamenii toți adunați? Dumnezeu îi spune.

— Mă arunc eu, zice Ilie, cu trăsură, cu cai, cu tot.

Și a poruncit la vizitiu să lege ochii la cai. Vizitiul după ce a legat, zice:

— Eu de dumneata nu mă las, dacă te arunci dumneata, mă arunc și eu!

S-au aruncat în mare și Dumnezeu a dat să se facă înaintea lor drum până în cer şi nu s-au înecat. Și i-a dat Sfântului Ilie sabia și tunul și când a pornit asupra diavolilor, pe toți i-a omorât. Unii au rămas în cer de atunci, spânzurați cu capul în jos și cu picioarele în sus; de aceea se zice că nu e bine să te uiți când cade vreo stea din cer, căci stelele acelea sunt diavolii cei spânzurați, cad pe pământ. Apoi Sfântul Ilie i-a luat diavolului coroana, căci avea o coroană tare frumoasă și avea douăzeci și patru de aripi, dar i le-a tăiat cu sabia.

Când fulgeră în cer, Sfântul Ilie dă cu sabia, iar când tună, atunci Pălie, vizitiul lui, arde cu tunul.

De atunci întruna sunt la un loc.

Sfântul Ilie

Dar cel mai cunoscut din aceastã triadã este cu certitudine Sf. Prooroc Ilie, prãznuit pe 20 iulie, de fiecare datã, cel care în tradiţia româneascã este asociat cu ploaia, fiind considerat stãpânul norilor, al fulgerelor, trãsnetelor şi tunetelor, pe care le foloseşte ca sã trãsneascã dracii sau, atunci când e supãrat pe oameni, pentru cã, zice-se şi-a pierdut cojocul.

Conform unei credinţe strãvechi, se spune cã acest sfânt aşteaptă întotdeauna nerãbdãtor ziua Să, de aceea Dumnezeu îi spune cã a venit abia dupã ce trece, de teamã ca Sf. Ilie sã nu prãpãdeascã lumea cu fulgerele care scapãrã din biciul sãu de foc.

Chiar şi aşa însã, oamenii nu sunt scutiţi deloc de ceea ce în popor se cheamã a fi “ploile de dupã Suntilii”, când cel care se plimbã prin ceruri în carul sãu de foc plesneşte şi trosneşte de supãrare cã Dumnezeu l-a pãcãlit, eveniment consemnat şi în lirica popularã care spune cã “Ziua s-a fãcut iar noapte/Pe oceanul de cãldurã, /Îngerii vorbesc în şoapte/De un sfânt cu foc în gurã. /Toatã holda îl aşteaptă/Sã mai ude colbul tãrii, /Cu bulbuci de apã castã/Întru împlinirea verii…”

Sfântul Ilie cel mic

Vara al cãrei calendar privitor la astfel de sãrbãtori mai consemneazã pe 27 iulie ziua Sfântului Ilie cel mic (sau cel şchiop), numit şi “Sf. Pantelimon”, sau “Pintilie cãlãtorul”.

Credinţă popularã spune cã este fratele mai mic al Sfântului Ilie şi cã el mijloceşte pe lângã marele prooroc pentru ca acesta sã nu trimitã stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate sãrbãtorile acestei luni, aceastã zi se ţine pentru boli, incendii, grindinã şi furtuni, ziua aceasta fiind socotitã drept sfârşitul verii, datã de la care deja încep pregãtirile pentru întâmpinarea toamnei.

Alte “surprize” din iulie

1 iulie, sau ziua Focului
Se spune că, dacă o respecți,” Ana-Foca”, cum mai este cunoscută această zi, te păzește de foc tot anul. Iar de nu, te arde când ți-e lumea mai dragă.

8 iulie, ziua Pricopului

Legenda lui Pricop ne spune că de ziua lui” s-a înecat Luna”. Luna trecea o punte de ceară, încercând să ajungă la Soare spre a-i fi mireasă. Aflând că vor să se cunune soră cu frate, Dumnezeu s-a mâniat și l-a pus pe” Pricopie” să le topească puntea.
Se crede că Pricopul… pricopește grâul, secara, orzul, ovăzul. Prin” pricopit” se înțelegea datul grânelor în copt, pârguirea lor.

Dacă unii oameni uitau cumva să serbeze cum se cuvine ziua Pricopului, aceștia aveau surpriză neplăcută să constate că sfântul le” prichește” sau” pripește” grânele, adică le grăbește uscarea, înainte ca acestea să” bage” bob în spic.

În ziua 8 iulie nu se muncea, deoarece se considera că Pricopul purta de grijă celor ce lucrau pe câmp. El îi apăra de vânturi, de foc și de opăritul cu uncrop.

Sărbătoarea Pricopului este legată de amintirea Sfântului Procopie, pus în calendar pe data de 8 iulie. Sfântul Mare Mucenic Procopie s-a născut și a crescut în Ierusalim, în secolul al III-lea d.H. El n-a fost numit de părinții lui Procopie, ci Neania. Numele Procopie i-a fost dat de Mântuitorul Iisus Hristos, când a apărut în fața omului Neania, ce prigonea pe creștini. Atunci s-a petrecut minunea, iar chinuitorul de creștini s-a transformat în Slujitorul de Hristos Procopie, care își va da viața pentru Fiul lui Dumnezeu.

Şi cine ştie câte alte surprize mai păstrează luna iulie…

Pentru realizarea acestui material au fost folosite date oferite de mesagerulneamt.ro, jurnalul.ro, monitoruldevaslui.ro, legendeleromânilor.ro

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=10467

Publicat de la data iul. 23 2013. Categorii ACTUALITATE.

Zona comentariilor

Meteo în țară

22 mai 2019, 17:04
 

V
Predominant însorit
24°C
22 km/h
Perceput de temperatură: 23°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 43%
Vânt: 22 km/h V
Rafale de vânt: 22 km/h
UV-Index: 3
Răsarit: 5:42
Apus: 20:44
Prognoza 23 mai 2019
Zi
 

VSV
Parţial însorit cu furtună
25°C
Vânt: 14 km/h VSV
Rafale de vânt: 22 km/h
max. UV-Index: 9
Noapte
 

VSV
Nori intermitenti
13°C
Vânt: 4 km/h VSV
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 9
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Informare meteorologica
    Ziua/luna/anul : 22-05-2019 Ora : 10 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : 22 mai, ora 12 – 23 mai, ora 22; Zonele afectate : conform textului; Fenomene : cantități de apă însemnate, manifestări de instabilitate atmosferică temporar accentuată; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 22 mai, ora 12 – 23 mai, ora […]

Loto

Horoscop

  • 210.690 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team