Traian Băsescu: Este eronat să revizuieşti o Constituţie cu o normă de prezenţă la referendum de 25%-30%.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut joi, 21 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Am văzut o oarecare dezbatere astăzi, legată, pe de-o parte, de scrisoarea pe care am trimis-o Camerei Deputaţilor, pe de altă parte, trimiterea spre reexaminare a modificării Legii 80 cu privire la statutul cadrelor militare. Înainte de a aborda cele două subiecte, chiar dacă subiectul nu este în actualitate majoră, aş vrea să vă spun câteva cuvinte legate de scutul antirachetă şi modificarea programului Statelor Unite cu privire la realizarea acestuia. Ştiţi cu certitudine că era vorba de un program în patru etape. Etapa întâi este deja realizată sau în curs de implementare. Etapa a doua, care viza dotările din baza de la Deveselu, va începe să fie realizată din punct de vedere al investiţiei militare în acest an şi se va menţine în programul iniţial fixat, adică operaţionalizarea bazei până la sfârşitul anului 2015. După realizarea fazei a doua, se va realiza faza a treia, care vizează amplasarea unui site similar cu cel de la Deveselu în Polonia. S-a renunţat la faza a patra, care nu viza apărarea teritoriului UE. Deci acest lucru vreau să fie foarte clar: prin renunţarea la faza a patra, care avea cu totul altă misiune decât apărarea antirachetă a teritoriului UE, deci prin renunţarea la această fază, nu se afectează cu nimic securitatea teritoriului UE, în eventualitatea unor intenţii de lovituri cu rachete cu rază medie sau lungă de acţiune, care eventual ar porni din Iran sau din Coreea de Nord. Aceste confirmări le am atât din discuţia, pe care am avut-o joi, 14 martie, cu secretarul de stat, John Kerry, cu şeful Departamentului de Stat, ocazie cu care am stabilit că o discuţie faţă în faţă voi face cu vicepreşedintele Biden, ceea ce s-a şi întâmplat la Roma. În ceea ce priveşte, deci, facilităţile militare americane ale scutului antirachetă, din punct de vedere militar şi strategic, în ceea ce priveşte România, nu intervine nicio modificare; din punct de vedere al valorii investiţiei, nu există nicio modificare, investiţia este bugetată şi graficul de implementare, deci al treilea element, graficul de implementare rămâne aşa cum a fost convenit cu partenerul american. Şi acum să trec la clarificarea celor două documente de astăzi.

Am transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor o scrisoare, în care îi solicit menţinerea pe ordinea de zi a Camerei a proiectului de revizuire a Constituţiei, iniţiat de preşedintele României – acela despre care ştiţi, a fost iniţiat de Guvern, însuşit de preşedinte ca iniţiator şi transmis Camerei Deputaţilor, după ce a primit avizul Consiliului legislativ şi al Curţii Constituţionale. De ce am ţinut să face acest lucru? În primul rând, Articolul 63 din Constituţia României, 63 Alineatul 5, spune foarte clar: „Proiectele de legi sau propunerile legislative, înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent, îşi continuă procedura în noul Parlament”. În momentul de faţă, probabil vă aduceţi aminte, în 2012, după circa un an de analiză în Parlament, proiectul de revizuire a Constituţiei, aşa cum a fost iniţiat de mine, s-a întors înapoi la Comisia juridică. Deci el trebuie să-şi continue drumul. De ce a trebuit sesizată Camera? Pentru un motiv simplu: s-a depăşit termenul legal în care un proiect putea să stea la Comisia juridică. În consecinţă, am semnalat Camerei Deputaţilor că are obligaţia, conform Constituţiei, să continue procedura legată de legea de revizuire a Constituţiei. Această scrisoare s-a bazat şi pe Articolul 227 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care spune: „Proiectele de legi şi propunerile legislative, înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, al căror mandat a expirat, îşi continuă procedura în Camera Deputaţilor nou-aleasă”. Deci chiar Regulamentul Camerei Deputaţilor spune foarte clar că procedura trebuie continuată. La Articolul. 86 al aceluiaşi regulament spune că proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent. Acesta este motivul pentru care m-am adresat preşedintelui Biroului permanent, pentru că el este singurul care poate pune în discuţia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor subiectul legii de revizuire a Constituţiei. Şi, în sfârşit, la Alineatul 2 al aceluiaşi Articol 86 din regulament spune: Biroul permanent, din proprie iniţiativă sau la solicitarea motivată a iniţiatorului poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere al raportului a fost depăşit. Este cazul nostru, Comisia juridică a întârziat, n-a depus încă raportul, drept pentru care m-am adresat Camerei Deputaţilor în calitate de iniţiator. Asta este baza legală în care eu m-am adresat astăzi Camerei Deputaţilor. Aş vrea, însă să fac unele comentarii pentru că, se pare, trebuie clarificată poziţia mea de la Academie, când am spus: orice revizuire trebuie să înceapă de la referendum, altfel nu se justifică revizuirea Constituţiei. Şi îmi bazez aceste afirmaţii şi pe o hotărâre a Curţii Constituţionale, hotărârea nr. 682 din 2012, hotărâre care spune extrem de clar că – vă dau un segment, pentru că sunt foarte lungi formulările – Autorităţile cu competenţe decizionale în domeniul vizat de problematica supusă referendumului, în cazul nostru Parlamentul, trebuie să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie. Pentru aceste considerente Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respect voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale Articolelor 1, 2 şi 61. În mod deosebit 2, cel care vizează referendumul ca element de suveranitate. Şi mai este un articol care a scăpat până acum, se pare, şi preşedintelui Comisiei de revizuire a Constituţiei, preşedintelui Senatului, şi se pare că îi scapă şi domnului profesor Pârvulescu, care ne-a mai pricopsit cu o lege electorală foarte competentă şi vedem astăzi competenţa domniei sale. Articolul 90 spune aşa: preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime prin referendum voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Deci referendumul este expresia voinţei poporului. Aşa că niciun politician din actuala majoritate nu va putea să treacă peste obligaţia, în procesul de revizuire a Constituţiei, peste obligaţia de a ţine cont de referendumul care a avut loc în noiembrie 2009. Avem deja o hotărâre a Curţii Constituţionale care spune că nu se poate trece peste referendum. Ea a fost ocazionată de tentativa actualei majorităţi înainte de alegeri de a modifica legea electorală şi în plus trebuie avut în vedere nu numai Articolul 2, care vorbeşte de suveranitatea exercitată prin referendum în mod direct, ci şi de Articolul 90, care vorbeşte de voinţa exprimată de popor. Este foarte interesant cât de lipsiţi de consecvenţă sunt cei din actuala majoritate şi viaţa o să-i sancţioneze pentru că lucrează cu dublă măsură, mai avem astfel de exemple. La un referendum nevalidat, care a fost cel de suspendare, clamează voinţa poporului, dar referendumul nu a putut fi validat datorită neparticipării a jumătate plus unu din electorat, iar un referendum validat, care a depăşit 50% din electorat în prezenţa la vot, îl consideră neglijabil. Mă tem că viaţa şi Curtea Constituţională îi vor aduce la ordine şi bine ar fi să plece de la premisa că în procesul de revizuire a Constituţiei trebuie să ţină cont de acel referendum care a fost validat. Un referendum validat este un act de voinţă şi de suveranitate a unui popor. Ca atare, cred că revizuirea Constituţiei trebuie să plece de la această realitate politică. Altfel, revizuirea Constituţiei nu se justifică. De ce? Eu am propus şi o serie întreagă de alte modificări, care nu sunt nimic altceva decât clarificări ale diverselor articole care au lăsat loc de interpretare până acum. Dar în toate clarificările pe care le-am propus în Legea de revizuire a Constituţiei am avut ca bază decizii ale Curţii Constituţionale. Practic, a fost o punere de acord a propunerilor de modificare a altor articole decât cele care vizau efectele referendumului, a fost o punere de acord între formularea articolelor şi hotărâri pe care Curtea Constituţională le-a adoptat de-a lungul mandatelor mele, dacă vreţi, pentru că în această perioadă a fost cea mai intensă activitate în ceea ce priveşte interpretarea corectă a Constituţiei. Deci, concluzie, scrisoarea s-a vrut o atenţionare, să nu ratăm procesul de revizuire a Constituţiei. Pentru că a pleca de la o altă premisă decât referendumul nu înseamnă decât să pregătim un eşec. Aici fac şi o atenţionare legată de un alt aspect. Înţeleg că se pune problema modificării Legii referendumului pentru a uşura eventuala validare a referendumului de aprobare a noii Constituţii, să se reducă cvorumul la 25% sau 30%. Este, iarăşi, eronat, după părerea mea, pentru că nu poţi să revizuieşti o Constituţie aprobată cu 50% plus unu din electorat cu o normă de prezenţă de 25% sau de 30%. Nu poţi să înfrângi un referendum de peste 50% cu un referendum de 25%. Deci lucrurile sunt complicate din punct de vedere al analizei şi cred că cei care şi-au asumat responsabilitatea revizuirii Constituţiei trebuie să fie foarte atenţi de la ce pleacă şi unde vor să ajungă; dacă vor să ajungă undeva sau dacă nu cumva toată această tevatură cu revizuirea Constituţiei este un simplu joc în care dacă s-ar putea modifica pe ici, pe colo, raporturile de putere între instituţii, bine ar fi, dacă nu, nu şi gata. Eu cred că asta e iluzia pe care şi-o fac politicienii din actuala majoritate; vizează uşoare modificări ale raporturilor de puteri între instituţii. Eu vă pot garanta că, aşa cum sunt şi le-am simţit, dacă v
reţi, pe pielea mea, în toţi aceşti aproape nouă ani, Constituţia României este foarte echilibrată şi generează echilibru de putere între puterile statului. Ce îi lipsea, îi lipseau clarificări pe care între timp le-a făcut CCR, iar eu, în proiectul de revizuire, plecând de la premiza punerii în aplicare a rezultatelor referendumului, am clarificat toate aceste articole, care lăsau dubii de interpretare.

Astăzi am trimis, spre reexaminare, o propunere de modificare a Legii 80, din 1995; este vorba de statutul cadrelor militare. Înţeleg că unii o iau ca fiind o joacă, ca fiind un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări dau. Eu vreau să vă spun că această lege este plecată pe o iniţiativă legislativă a câtorva parlamentari. A fost respinsă în Camera Deputaţilor şi a fost adoptată de Senat, în calitate de cameră decizională. Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională – şi sunt responsabil de ceea ce spun – ori un act ce vădeşte o profundă prostie. Vreau să ştiţi care sunt efectele acestei legi. Dacă aş fi promulgat-o astăzi, luni, în trei zile de la publicare, până la, să spunem, luni, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă. Vă dau doar numeric, să înţelegeţi. Comandamentul Forţelor Terestre ar fi rămas fără niciun general. Comandamentul Forţelor Navale, fără niciun general. Comandamentul Forţelor Aeriene rămânea cu un singur general. Statul Major General rămânea cu un singur general. 41 de generali trebuiau trecuţi în rezervă. Până la sfârşitul anului, alţi zece ar fi trebuit trecuţi în rezervă. Dacă vroiau să nu treacă în rezervă, trebuiau să se ducă la ministru, cu cascheta în mână, pentru prelungire din an în an. Oamenii aceştia au vârsta de 55 de ani şi şase luni. Este pragul de pensionare voluntară, acum, şi orice general poate opta să rămână până la vârsta de 60 de ani. Este opţiunea lui; nu a ministrului, nu a preşedintelui. Deci, nu este dependent politic de ministru, să rămână sau să nu rămână. Dacă, la împlinirea vârstei de 55 de ani şi şase luni, el optează să rămână în serviciul Armatei până la 60 de ani, este dreptul lui să rămână. Legea spune: se pensionează şi, fiecare, cu aprobarea ministrului, mai poate rămâne. Este pentru prima dată după Revoluţie, când se încearcă punerea sub control politic a generalilor, sub ameninţarea unei decapitări a Armatei. 41 de generali îndeplinesc condiţiile, dacă aş promulga această lege, să fie trecuţi in rezervă, iar până la sfârşitul anului, încă zece. Practic, rămânem o armată de ofiţeri superiori şi subofiţeri. Ce mi se pare extrem de în neregulă. Toţi oamenii ăştia au 55-56 de ani. Sunt generalii care, unii au fost în Irak, alţii în Afganistan, au avansat, am avut acea politică, să nu mai facem generali în orice condiţii, ci să fi trecut prin teatrele de operaţii, pe de o parte. Pe de altă parte, sunt comandamentele de armă sunt, practic, cele care stau în legătură cu toate structurile NATO. Fiecare comandament de armă, pe domeniul lui, şi Statul Major General cu omologii. Generalii aceştia nu sunt cei imediat de după Revoluţie – vreau să nu faceţi nicio confuzie. Sunt cei care, la începutul anilor 2000, erau căpitani, maiori, locotenenţi-colonei. Sunt cei care au modernizat Armata, cei care s-au instruit în comandamente NATO, cei care au avut legătură şi au introdus spiritul NATO în Armata Română. O astfel de decapitare, de 41 de generali, printr-o lege năroadă, este inexplicabilă şi este un act împotriva securităţii naţionale şi a Armatei Române. Cu cine propun iniţiatorii legii să înlocuim aceşti 41 de generali? Sau să-i facem obedienţi faţă de ministru! Asta e o altă parte ridicolă a legii. De unde până acum acordarea gradului de general şi trecerea în rezervă a generalilor se făcea prin decret al preşedintelui, acum o rezolvă cu domnul ministru, care azi e Duşa, mâine poate fi altcineva, poate veni Stroe, poate veni, ştiu eu, orice politruc în fruntea Ministerului Apărării. Generalii nu trebuie subordonaţi politic sau nu trebuie să depindă de politic. Acestea sunt motivele pentru care am trimis legea înapoi spre reexaminare şi eu sper ca această lege să nu mai plece din Parlament niciodată. Dacă au de modificat statutul cadrelor militare şi, în mod deosebit, vizează funcţia de general, acest lucru trebuie să se facă în deplin acord cu corpul generalilor, pentru că sunt generali din generaţia tânără. Nu sunt generalii lui Moş Teacă, din generaţia lui Dogaru. Sunt ofiţeri care s-au instruit în comandamente NATO, care au o bună legătură cu omologii lor din structurile militare ale NATO. Sunt ofiţerii care au condus operaţiunile Armatei Române în Irak şi în Afganistan. De ce acest proiect de lege, care vizează corpul generalilor nu ştiu, şi vă dau câteva exemple, de ce ne punem problema pensionării generalilor de 55 de ani şi 6 luni sau a menţinerii lor numai cu aprobarea ministrului, care, repet, nu Duşa este problema, principiul este problema. Dar nu privim la armatele celelalte. Trupele terestre aeriene şi Marina Franţei îşi pensionează generalii la 61 de ani, generalii din Jandarmerie tot la 61 de ani, generalii din Corpul tehnic şi administrativ la 62 de ani, medicii la 65 de ani, inginerii de armament tot la 65 de ani. Armata SUA îşi pensionează generalii la 64 de ani şi pot fi menţinuţi până la 68 de ani, cu aprobarea preşedintelui SUA. Armata Germaniei îşi pensionează generalii la 65 de ani şi îi poate menţine până la 67 de ani. De ce venim noi cu 55 de ani, îmi este foarte greu să înţeleg. Armata Olandei la 60 de ani ş.a.m.d. Având în vedere speranţa de viaţă, cred că vârsta de 60 de ani este o vârstă potrivită pentru pensionarea unui general din trupele operative. Sigur, dacă ne referim la cei de la Intendenţă, ăia or putea sta şi mai mult, că nu au viaţa ca a celor care merg prin aplicaţii la centru sau prin teatrele de operaţii din Afganistan. Deci mi s-a părut ori o prostie, ori o lovitură dată Armatei, nu ar fi singura instituţie supusă loviturilor, şi recomandarea mea publică este ca Senatul să fie ori mult mai atent, să ia aminte la votul negativ pe care l-a dat Camera Deputaţilor, iar Senatul poate uită de această lege. Eu am obligaţia s-o trimit spre reexaminare. Dar dacă discutăm despre un nou statut al cadrelor militare este o altă problemă; trebuie discutată cu militarii şi nu făcută pe iniţiativă legislativă, de câţiva parlamentari. Din păcate, se pare că, dintre iniţiatori este un şi un fost ministru al apărării, provenit din Armată. Astea erau cele ce voiam să explic astăzi, pentru că riscul, l-am observat, este să dea o interpretare incorectă acţiunilor mele, şi cea care vizează Constituţia, şi întoarcerea pentru reexaminare a legii care vizează statutul cadrelor militare. Dacă aveţi întrebări pe aceste
teme.

Întrebare: Spuneaţi că nu ar fi singura instituţie supusă loviturilor. Care ar mai fi celelalte instituţii?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, uitaţi-vă ce face Antena 3, cu CSM-ul şi cu justiţia, spre exemplu; televiziunea la care lucraţi.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi, o altă întrebare…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, aţi avut o întrebare. O întrebare fiecare. Vă mulţumesc!

Întrebare: Domnule preşedinte, vă citez pe dumneavoastră, „Niciun politician nu va putea să treacă peste obligaţia – aţi întărit acest cuvânt – de a trece peste referendum”…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Eu sunt… încerc să fiu un om realist; sunt convins că şi dumneavoastră. Şi mă gândesc că uitarea proiectului trimis de preşedinţie către Parlament în iunie 2011, uitarea cu ghilimele de rigoare, nu ar fi întâmplătoare. Prin urmare, vin şi vă întreb: şi dacă totuşi uită, domnule preşedinte, de acest proiect, în continuare?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Hai să vedem…!

Întrebare: Ce se întâmplă? Dumneavoastră sunteţi şi politician…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că nu va trece Constituţia… legea de revizuire a Constituţiei. Cred că românii vor fi furioşi, să-i trimiţi la referendum, când el a votat „Revizuieşte, frate parlamentarule, Constituţia şi dă-mi o singură cameră şi 300 de parlamentari”, şi tu de duci cu două camere şi cu parlamentari cât cuprinde. Deci, cred că vor avea o problemă. De altfel, mă îndoiesc că în momentul de faţă este posibilă şi o eventuală revizuire a legii electorale, care nu ar ţine cont de referendum, pentru că deja Curtea Constituţională a reacţionat. Nu se poate să omiţi un referendum. Deci eu cred că lucrurile acestea trebuiesc discutate.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi, doar ca o continuare…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, o întrebare, că şi sunteţi mulţi. Nu ar fi corect să… Deci, câte o întrebare.

Întrebare: Spuneaţi, în scrisoarea pe care aţi trimis-o la Camera Deputaţilor, că a expirat demult termenul pentru raportul suplimentar. Într-adevăr, s-a întâmplat în iunie 2012, noul parlament a început activitatea din decembrie 2012 şi, atunci, v-aş întreba de ce aţi trimis abia acum această scrisoare la Camera Deputaţilor?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am vrut să forţez lucrurile. Mi se pare că nici nu au început discuţiile, deocamdată. Deci, eu cred că este trimisă în timp util scrisoarea.

Întrebare: De ce nu aţi trimis şi la Senat, unde Crin Antonescu…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Pentru că ea se află la Camera Deputaţilor. Procesul este: din Camera Deputaţilor, se face pe urmă Comisia Constituţională, care primeşte proiectul. Deci, asta e procedura – Camera Deputaţilor.

Întrebare: E adevărat, dar Crin Antonescu, preşedintele Senatului este şi preşedintele Comisiei comune pentru revizuirea Constituţiei.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, deci, proiectul nu a ajuns la Senat. Deci, nu aveam de ce să-i scriu lui Crin Antonescu, pentru că proiectul este la Camera Deputaţilor, înţelegeţi? E un proiect de lege, care are şi el un drum.

Întrebare: Dacă îmi mai permiteţi, nu este pe temă, dar este de interes…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, am vorbit că… am stabilit că o singură întrebare. Vă rog, lăsaţi colegul…

Întrebare: Aţi spus, domnule preşedinte, în ianuarie a acestui an că un cvorum la referendum de 30% ar putea să fie o soluţie. Acum spuneţi că este o variantă eronată. De ce această schimbare şi dacă noua Constituţie ar conţine şi prevederile din referendumul din 2009 ar putea fi atunci trecută cu un prag de 30%?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, eu vorbesc de schimbarea pentru toate categoriile de referendumuri a pragului şi am şi spus atunci: un prag de 30% poate fi rezonabil dacă se introduce şi votul prin corespondenţă şi dăm şanse şi celor din străinătate să voteze. În cazul Constituţiei însă, fiind – pentru că nu discutăm de ceva care vine pe teren gol – în cazul Constituţiei, analizând astăzi lucrurile, am ajuns la concluzia ca o Constituţie care a fost votată cu 51% nu poate fi înlocuit cu o Constituţie revizuită în care cvorumul este mai mic. Deci e o chestiune de analiză strict legat de Constituţie. În rest, toate referendumurile, probabil, ar trebui să aibă o abordare unitară. Ori toate cu 50%, ori toate cu 30%. Dar acesta prin care modificăm ceva ce a fost adoptat printr-un referendum cu 51% mă tem că avem probleme în primul rând cu Comisia de la Veneţia, care va spune: nu puteţi modifica o Constituţie pe care aţi votat-o cu 51% s-o modificaţi cu 30%. Trebuie pentru Constituţie să mergeţi tot cu 50%. Asta e interpretarea mea.

Întrebare: Bună seara. Semnalul dat de USL, este foarte clar că nu doresc să ia în considerare referendumul şi nu doresc un Parlament unicameral cu 300 de aleşi. Ce pârghii sau ce paşi veţi face în continuare dacă se va merge în Parlament pe varianta unui Parlament bicameral, aşa cum se conturează?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu… aceştia sunt paşii legali pe care eu pot să-i fac. Altfel, nu pot vota pentru 70% din Parlament. Dar vor trebui să voteze vreo 18 milioane de români o revizuire care nu corespunde votului lor. Şi mă tem că vor avea o problemă, dacă reuşesc să treacă de Curtea Constituţională.

Întrebare: O completare, domnule preşedinte. Întrucât principiul bicameralismului a fost deja exprimat de liderii USL şi nu vor să renunţe cu niciun chip la acest principiu, dumneavoastră, practic, le daţi de înţeles sau le sugeraţi că e preferabil să dea curs proiectului pe care l-aţi susţinut şi-l susţineţi dumneavoastră şi a fost elaborat de Guvern şi să renunţe la iniţiativele pe care le derulează în prezent, inclusiv la nivelul Comisiei constituţionale?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu le propun un lucru în care cred, dar nu e obligatoriu să credem şi unii şi alţii în acelaşi lucru, pentru că eu am plecat de la premisa că avem deja încă o cameră legiuitoare la Bruxelles. Parlamentul European, după modificarea Tratatului de la Lisabona – că acesta a şi fost mobilul propunerii mele – a devenit un coparticipant la decizie şi consultă, în plus, parlamentele naţionale în bunul principiu al subsidiarităţii. Deci deja pentru legislaţie avem o cameră la Bruxelles şi ar fi fost potrivit să avem a doua, doar o cameră aici şi pentru a simplifica lucrurile, pe de-o parte, şi pentru a fi rezonabili din punct de vedere al participării legislative. Noi avem 35 de parlamentari în Parlamentul de la Bruxelles. Mai mult decât atât, unii spun: nu, două camere sunt mai sigure. Nu este adevărat. Când ai parlament unicameral proiectele de legi se fac în prima şi a doua citire. Deci se citeşte de două ori. Acum cu acest bicameralism în care una din camere nu este cameră decizională cea mai mare parte a legilor trec fără să fie luate în discuţie de camera care nu este decizională şi trec votate într-o marţi, într-o zi de marţi, când se adună legile şi votează câte 30 de legi într-o oră după care pleacă acasă. Nu-mi poate spune nimeni că acest sistem poate fi mai eficient decât unul în care obligatoriu un proiect de lege se citeşte… se face într-o primă citire în Cameră, nu în comisie, şi într-o a doua citire în Cameră, iar în proiectul de Constituţie, de lege, de revizuire a Constituţiei pe care l-am trimis, exact acest principiu este introdus, a celor două citiri ale proiectelor de lege.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Legat de statutul cadrelor militare aş vrea să vă întreb un lucru. E de aşteptat ca majoritatea să nu îşi schimbe opţiunea, având în vedere că nu a făcut-o în multe situaţii până acum. Dumneavoastră aţi încercat să aveţi vreo discuţie cu Guvernul, cu ministrul, cu vicepremierul /…/ Oprea?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, eu cu ministrul apărării am avut câteva discuţii, a ştiut care e poziţia mea şi a fost de acord şi ministrul apărării şi şeful Statului Major General, că promulgarea generează problemele pe care vi le-am prezentat. Deci am discutat cu Guvernul… cu ministrul de resort, care e membru CSAT, am avut trei discuţii, dacă nu mă înşel, cu el pe această temă, trei cu el, două cu şeful Statului Major General.

Întrebare: Aveţi susţinerea Guvernului, aşadar, consideraţi, în acest moment?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci ministrul Apărării, pentru mine, nu înseamnă Guvernul, ci înseamnă un membru al CSAT-ului pe ministerul căruia se făcea un exerciţiu. L-am chemat, am discutat, nu ştiu cu ce e de acord Guvernul şi cu ce nu. Ştiu sigur, însă, că acest proiect de lege nu are avizul Guvernului. Deci iniţiativa legislativă nu are aviz de la Guvern.

Întrebare: Atunci veţi încerca să discutaţi cu premierul sau vicepremierul Oprea?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Deci aţi vrut un răspuns … Am discutat cu ministrul de resort, doamnă.

Întrebare: Pentru că nu mai sunt întrebări, dacă îmi permiteţi, acea precizare, pe care sunt convinsă că o aşteaptă toţi colegii mei din presă: reprezentanţii TAROM au anunţat astăzi că v-au trimis, zilele trecute, o scrisoare în care vă cereau să spuneţi dacă veţi continua contractul cu…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Categoric, nu. Categoric, nu voi mai utiliza aeronavă TAROM pusă la dispoziţie.

Întrebare: Ca o clarificare: cereţi rezilierea contractului…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dar nu avem niciun contract. Noi angajam acest avion charter, la fel cum angajează şi o firmă de turism, da? Deci noi nu aveam avionul în contract.

Întrebare: Prin urmare, nu aveţi ce să reziliaţi, pentru că nu…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am ce să reziliez. Pur şi simplu, s-a propagat o minciună, că se cheltuiesc 7 milioane de euro cu avionul pentru preşedinte. Nu este adevărat. Vă asigur că la nevoie, atunci când va fi nevoie, voi lua în charter un avion de la o companie străină, ca să ne spună atunci Guvernul cât costă avionul.

Întrebare: Deci la următoarea deplasare, nu veţi mai folosi o cursă de linie.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci nu voi mai folosi avioane TAROM, cum am decis să nu mai folosesc nici avioane ROMAVIA, la vremea respectivă. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.