Traian Băsescu: Guvernul a dorit implicarea CSAT în procese de privatizare

Preşedintele Traian Băsescu a  susţinut, luni, la Palatul Cotroceni o declaraţie de presă.

Vă prezentăm textul integral al acesteia:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vineri a avut loc o şedinţă CSAT şi noi ne-am limitat la a da un simplu comunicat legat de şedinţă, şedinţă care s-a desfăşurat, subliniez din nou, într-o atmosferă constructivă. Pur şi simplu s-au exprimat puncte de vedere şi s-au căutat soluţii, ce-i drept. Aş vrea să clarific lucrurile din punct de vedere legal, pentru că, vă mărturisesc, nu-mi place această plimbare a unui proces de privatizare între Guvern şi CSAT, cu atât mai mult cu cât CSAT nu are niciun fel de atribuţiuni în privatizări. Şi aş vrea să precizez că CSAT lucrează strict după Legea 415 din 2002. Este aceeaşi lege care era în vigoare când s-a privatizat Petrom şi nu s-a validat licitaţia în CSAT, este aceeaşi lege care era în vigoare când s-a semnat faimosul contract cu Bechtel şi nu s-a validat în CSAT contractul. Deci, Guvernul a presat în crearea unui precedent: implicarea CSAT în procese de privatizare. Cred că mai bine se făceau presiuni pe câştigător să vină cu banii. Nu înţeleg de ce a fost preferată soluţia implicării în dezbatere publică a unei instituţii fără atribuţiuni, când cel care avea atribuţiuni să aducă banii era câştigătorul declarat şi atot lăudat şi de fostul ministru al Transporturilor şi de premierul Victor Ponta. Au declarat licitaţia de privatizare un mare succes şi trebuia materializat succesul. Constat că unii politicieni ajung să fugă de succes. Singurul care a fost precaut a fost CSAT şi eu şi nu văd de ce tocmai noi să luăm succesul lui Victor Ponta, când am fost relativ reţinuţi cu privire la corectitudinea desfăşurării, derulării procesului de licitaţie, dar şi la eventuala capacitate a câştigătorului, GFR, de a veni cu suma de 202 milioane plus bani de investiţii. Dar acestea sunt nişte comentarii pentru reamintire. Aş rămâne în actele normative emise. CSAT şi-a încheiat misiunea pe data de 5 februarie 2013, când prin Hotărârea numărul 23 a avizat strategia de privatizare, strategie de privatizare care a fost avizată strict din punct de vedere al atribuţiunilor CSAT. Şi dacă vă uitaţi pe Hotărârea 23 a CSAT din acest an, veţi observa că la primul punct avizează strategia, aşa cum ea a fost propusă de Guvern.

La punctul 2 stabileşte ceea ce stabileşte legea, că Ministerul Transporturilor şi Guvernul sunt responsabili de ducerea procesului de privatizare la finalizare. Şi la punctul 3 se explicitează exact ce a avizat CSAT din strategia de privatizare şi citez: „După privatizare compania are obligaţii de natură strategică ce-i revin, potrivit legislaţiei în vigoare, a protocoalelor şi acordurilor naţionale şi internaţioonale cu privire la nevoile de apărare a ţării, transportul trupelor, materialelor militare neîntrerupt pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză, război şi alte situaţii care decurg din angajamentele noastre ca stat membru NATO”. Aceasta este hotărârea CSAT care se află şi pe site, iar în spatele ei se află Hotărârea Guvernului care a fost avizată de CSAT şi adoptată de Guvern care spune: „Hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă CFR-Marfă S.A şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia. Deci aceasta a fost hotărârea, pentru avizarea strategiei, lucru care s-a făcut în februarie. Din păcate, la câteva ore după plecarea în concediu a domnului prim-ministru, de la secretariatul, spun din păcate, la câteva ore după plecarea în concediu a domnului prim-ministru, Secretariatul General a făcut o solicitare, a transmis o adresă prin care înainta solicitarea premierului, avizată şi de ministrul Justiţiei, de a se pune pe ordinea de zi hotărârea cu privire la privatizarea CFR Marfă. Sigur, ştiind foarte bine timingul, pentru că în conformitate cu cele negociate cu Fondul Monetar Internaţional, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, Guvernul s-a angajat să finalizeze procesul de privatizare până la sfârşitul lunii septembrie. Deci acum suntem în august şi următoarea lună este septembrie. Ştiind acest timing, acest angajament al Guvernului, am convocat de urgenţă şedinţa CSAT, mai ales că nu se cerea nimic altceva decât punerea pe ordinea de zi, prin adresa pe care am primit-o. Şi hotărârea adoptată de Guvern deja devenise proiect, deşi este o hotărâre a Guvernului adoptată în data de 24.

În adresa de înaintare, ca de altfel şi în scrisoarea nedatată a premierului, pentru că este şi o scrisoare nedatată care mie îmi arată că deliberat a vrut să plece în concediu şi pe urmă să trimită SGG documentele către CSAT, ceea ce poate nu este cel mai frumos lucru. Dar mergem înainte de dragul coabitării. În adresa de înaintare, ca de altfel şi în adresa semnată de premierul Victor Ponta şi de ministrul Justiţiei, domnul Cazanciuc, solicitarea de punere pe ordinea de zi este făcută în Articolului 4, litera d din Legea 415/2002, legea de funcţionare a CSAT. Ce se spune la acest articol: „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii” şi sunt multe, dar sunt doar două pagini; dacă le-aţi citi şi dumneavoastră, am putea avea dialog. Aşa doar trebuie să vă spun eu. La aceste atribuţiuni la care face trimitere atât secretarul general, cât şi premierul se spune „avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională”. Sigur că, văzând adresa, înainte să văd toate documentele, am crezut că este o hotărâre urgentă care vizează securitatea naţională. Din păcate, ce am primit nu corespunde cu obligaţia semnalată în adresă şi înscrisă în Legea 415 din 2002. Eu am primit spre a fi pus pe ordinea de zi, fără să se precizeze de ce, hotărârea Guvernului României pentru aprobarea condiţiilor principale ale contractului de vânzare de acţiuni între stat prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzător, şi societatea comercială Grup Feroviar Român S.A., în calitate de cumpărător. Oameni buni, oricât aş căuta în Legea CSAT nu pot găsi, măcar şi forţând interpretările, vreun articol care să dea dreptul CSAT să avizeze contracte de vânzare-cumpărare de companii. Ar fi o gravă încălcare a Legii de funcţionare a CSAT. Din acest punct de vedere, invocarea Articolului 4, litera d), punctul 2 din Legea de funcţionare a CSAT, care, repet, spune „avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională”. Aceasta este o hotărâre de Guvern care vizează vânzare de acţiuni şi nicidecum securitatea naţională. Mai mult decât atât, se poate emite ideea ca CSAT să verifice dacă exigenţele stabilite prin hotărârea CSAT din februarie sunt respectate în propunerea de contract.

Dar vreau să fac precizarea că CSAT nu are atributul de a verifica Guvernul. Controlul asupra Guvernului îl exercită Parlamentul. Niciodată până acum nu s-a făcut control la executiv din partea CSAT. Ştiţi, mai e şi o chestiune relativ ridicolă. CSAT să avizeze o vânzare de acţiuni, ceea ce nu a făcut niciodată în istoria lui. Şi doi, se spune că mă substitui uneori primului-ministru pentru simplul fapt că exprim o părere, iar aici chiar îmi cere Guvernul s-o fac pe primul-ministru, iar eu le spun „nu pot”. Nu pot încălca o Constituţie care a fost singurul meu scut în cele două mandate, respectarea Constituţiei; şi atunci când mi-a plăcut, şi atunci când nu mi-a plăcut. Deci, solicitarea Guvernului ascunsă sub un articol din Legea CSAT legat de siguranţa naţională, prin care CSAT să avizeze vânzări de acţiuni, este dincolo de ceea ce pot accepta ca preşedinte al CSAT. Şi în niciun caz nu voi face un act ilegal acum, la bătrâneţe sau către terminarea celui de-al doilea mandat. Poate că am fost mai puţin experimentat în prima parte, a primului mandat, dar în niciun caz acum. Până la urmă, suntem în faţa unei chestiuni care vizează asumarea responsabilităţii. Şi pentru a înţelege mai bine cadrul în care discutăm, am să vă fac câteva precizări: unul din lucrurile importante este angajamentul luat de Guvern să termine procesul de privatizare până la sfârşitul lunii septembrie. Dar, în interiorul strategiei aprobate în CSAT, este adevărat CSAT numai pentru partea care viza interesele de securitate, dar acel document îl avem toţi şi este public, poate vedea oricine că există un calendar. În primul rând, după declararea câştigătorului, Guvernul trebuie să primească sau Ministerul Transporturilor a primit o scrisoare de garanţie de 10 milioane de dolari pe data de 20 iulie. Pe data de 24 iulie, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni către GFR, dar a uitat să o publice în Monitorul Oficial.

Vă pot spune că Hotărârea de Guvern are şi număr şi dată. Este Hotărârea de Guvern privind aprobarea condiţiilor principale ale contractului de vânzare a acţiunii între stat, prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzător şi Societatea Comercială Grup Feroviar Român S.A., în calitate de cumpărător, care poartă numărul 526 din 24 iulie 2013. Este exact aşa cum a venit de la Guvern, numerotată, semnată, inclusiv de primul-ministru. În afară de ministrul Apărării, care a trebuit să vegheze la respectarea condiţiilor strategice, de ministrul pentru buget, domnul Liviu Voinea, de viceprim-ministrul Daniel Chiţoiu şi semnată de primul-ministru, Victor Ponta. Un astfel de document nu are ce căuta la avizare. El este consumat, aprobat în Guvern şi dacă ar fi fost o chestiune de siguranţă naţională şi nu de vânzare era prea târziu. Dacă cineva vrea vreun aviz trebuie să-l ceară înainte de semnarea de către primul-ministru şi anunţarea publică a aprobării acestei hotărâri. Pe 24 Guvernul anunţa că hotărârea a fost adoptată, dar şi dacă venea înainte, repet, de adoptarea hotărârii în şedinţă de Guvern, CSAT nu poate aviza vânzări de pachete de acţiuni, nici mari, nici mici, nici de niciun fel. Nu este în atribuţiunile CSAT aşa ceva. Deci, odată cu adoptarea hotărârii şi cu publicarea în Monitorul Oficial sunt 30 de zile în care câştigătorul licitaţiei trebuie să vină cu 20,2 milioane de euro şi să le depună în cont garanţie. După cele 30 de zile mai urmează 30 de zile în care câştigătorul licitaţiei trebuie să depună toţi banii – 202,2 milioane de euro. Acesta este preţul la care s-a adjudecat pachetul de 51%. Faptul că nu se publică în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern împiedică semnarea contractului şi de aici toate efectele care decurg.

În primul rând, în eventualitatea în care câştigătorul nu are banii, Guvernul nu poate executa garanţia deja depusă – din cele 20,2 milioane sunt 10 milioane deja depuse la declararea câştigătorului licitaţiei – şi, practic, procesul este în aer, dar se iese inclusiv din angajamentele cu Fondul, cu Banca Mondială şi cu Uniunea Europeană. Dacă domnul prim-ministru vrea să rămână şi angajamentele, şi licitaţia în aer, este o opţiune a dânsului. Dar – şi acesta este motivul principal pentru care am dorit să fac astăzi o declaraţie de presă – în condiţiile în care Guvernul nu continuă procedura din cauza lui şi nu din alte cauze, peste ceva timp, cu certitudine, GFR va cere daune Guvernului României. Nu numai că nu va pierde garanţia, dar va câştiga, probabil, destule milioane de euro ca daune pentru că Guvernul nu a dus la îndeplinire procedura după ce a declarat câştigătorul. Şi aceşti bani se vor plăti din bani publici. Oricât am încerca să ieşim pe televiziuni să explicăm, să ne mutăm biroul acolo sau la începutul şedinţelor de Guvern, litigiul care se va crea va fi în defavoarea statului român. Dacă aş fi prim-ministru, aş accelera procedurile la maxim, pentru că ori am şansa să încasez cele 202 milioane de euro şi, în acelaşi timp, am şansa să negociez în contract respectarea condiţiilor de modernizare a companiei, care sunt în strategia pe care Guvernul şi-a asumat-o, şi aş impune un grafic de modernizare, de achiziţii de locomotive noi, de vagoane noi, de vagoane moderne, de vagoane care să răspundă tuturor tipurilor de trafic feroviar. Or, dacă cel care a câştigat, GFR, câştigătorul licitaţiei, nu vine cu banii şi nu acceptă condiţiile din strategia de privatizare, Guvernul poate să reia liniştit procedura de privatizare, aşa cum ea este şi înscrisă în proiectul de acord cu Fondul. Vă mărturisesc că a fost unul din obiectivele principale ale discuţiilor mele cu Fondul, în care am atras atenţia că procedura a fost foarte rapidă; că, având în vedere dimensiunile companiei, corect era să se facă un tur în Europa, în SUA, să fie prezentată compania şi condiţiile de privatizare şi să avem şansa unei privatizări cu un investitor strategic care să garanteze şi introducerea de tehnologie în companie. Dar asta este o soluţie de rezervă pe care ne-o va permite Fondul.

Ce este important acum este ca Guvernul să nu blocheze procedurile, pentru că statul român va plăti dacă el blochează procedurile. Dacă este să se rateze privatizarea, ca reprezentant al statului, aş vrea să se rateze din cauza partenerului şi nu din cauza lipsei de curaj pe care eu, statul o am la un moment dat în a continua procesul. Pentru că blocarea procesului de privatizare din cauza Guvernului României nu va face decât să aducă daune de milioane în procese care vor dura ani, dar vor fi extrem de costisitoare la final. Nicio instanţă nu va tolera neîndeplinirea unor condiţii pentru că am avut de făcut un alt joc politic sau pentru că nu am vrut să recunosc un eşec. Eu vă spun cu toată onestitatea, modul cum s-a desfăşurat procesul de licitaţie prefigura un eşec. Mult prea rapid, deşi Guvernul este în funcţiune din luna mai, anul trecut, au avut mai bine de un an la dispoziţie să pregătească privatizarea, au lăsat-o pentru ultima clipă. Da, deci acestea erau lucruri pe care voiam să le spun public, să atenţionez în mod expres asupra faptului că această indecizie nu face decât să creeze riscuri de plată, de daune din partea statului român către cel pe care tot statul român l-a declarat câştigătorul licitaţiei. Dacă eventual Guvernul decide să anuleze licitaţia, pentru că analizez şi această posibilitate, trebuie juridic să aibă motive extrem de solide. Nu le spun eu ce să facă şi ce să caute, dar vă pot spune că ştiu foarte bine hotărârea de funcţionare a companiei CFR Marfă, pentru că discutăm despre Hotărârea 582/1998. Eu am fost cel care a conceput în calitate de minsitru al Transporturilor şi a prezentat şi a susţinut în Guvern înfiinţarea acestei companii. Îi ştiu foate bine şi potenţialul, ştiu foarte că nu avea dreptul sau nu trebuia să ajungă într-o astfel de situaţie, dar astea sunt alte probleme. Important este ca Guvernul, prin acţiunea lui, să nu creeze condiţii ca statul român să plătească vreo câteva milioane despăgubiri pentru nerespectarea, pentru nefinalizarea procedurii de licitaţie.

Cam acestea erau lucrurile pe care voiam să le clarific în urma discuţiei din CSAT. Ce vreau să fie foarte clar: ceea ce aţi auzit este punctul meu de vedere, nu este punctul de vedere al CSAT, nu este punctul de vedere al premierului, nu este punctul de vedere al nimănui altcuiva, decât punctul meu de vedere. Aş mai face o singură precizare. Hotărârea 23 din 5 februarie care stabilea responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi a Guvernului în conformitate cu legea pentru această privatizare a fost adoptată în prezenţa primului-ministru. Deci nu-mi dau seama de ce după un timp nu mai recunoaşte obligaţiile care rezultă şi din lege şi pe care le-a constatat şi hotărârea CSAT. Dar dincolo de dorinţa de a atenţiona asupra riscurilor prin blocarea derulării procedurii, aş vrea să fac precizarea că în politică şi în funcţiile cele mai înalte în stat cel mai bun lucru este asumarea şi nu fuga de răspundere. Mie-mi pare rău că şi presa, văzând această plimbare, încercare de plimbare a responsabilităţii către CSAT, a ajuns în unele momente la concluzia: CFR plimbat între palate. Nu, eu nu pot să-l cazez la Cotroceni. CFR Marfă nu, nu am un depou. Ele aparţin Guvernului şi nu există în atribuţiunile CSAT aprobarea de privatizări. Vă asigur că dacă ar fi fost în responsabilitatea mea, demult luam decizii. Încă un lucru important, fără a intra în detaliile discuţiilor din CSAT, la un moment dat s-a spus public că poate eu am alte informaţii decât Guvernul. Nu. Nu am niciun fel de alte informaţii, am aceleaşi informaţii ca şi Guvernul şi în CSAT am cerut tuturor structurilor de informaţii, fie că este vorba de cele ale Ministerului de Interne, de cele ale SRI sau SIE, să verifice dacă au transmis aceleaşi informaţi şi la Preşedinţie şi la Guvern. Toate structurile au confirmat că s-au distribuit tuturor acele informaţii. De altfel, atunci cand se primesc informaţii legate de un anumit segment, să ştiţi că în josul documentului se menţionează unde a mai fost distribuit, iar toate documentele pe care eu le-am primit legat de CFR Marfă, şi nu au fost foarte multe, aveau marcat „S-a transmis şi la prim-ministru, s-a transmis şi la ministrul Transporturilor”. Deci eu am cerut serviciilor, structurilor de informaţii doar să facă o verificare dacă au transmis acele informaţii şi la cei direct interesaţi şi le-am dat o oră după terminarea CSAT să o facă, dacă nu au făcut-o. Am fost informat că nu este cazul, toate informaţiile au fost transmise tuturor factorilor de decizie. Asta este tot cu CSAT. De fapt nu v-am vorbit de conţinutul CSAT, ci am exprimat punctul meu de vedere.

La finalul declaraţiei, şeful statului a susţinut o conferinţă de presă pe care v-o prezentăm în cele ce urmează:

Întrebare: Având toate informaţiile acum, după CSAT, după ce aveţi şi Hotărârea Guvernului, spuneaţi că dacă decizia era a dumneavoastră, aţi fi luat-o demult. Care ar fi fost acea decizie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aş fi dus procesul înainte, pentru că aşa cum este acum, va face din statul român un plătitor de daune.

Întrebare: Deci este singura.., publicarea în „Monitorul Oficial”…..

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Publicarea în Monitorul Oficial şi începerea negocierii contractului.

Întrebare: Dar acea hotărâre, aşa cum aţi văzut-o dumneavoastră, cum a fost prezentată în CSAT, are vulnerabilităţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu este treaba mea să verific hotărârile Guvernului, decât strict în zona care vizează activitatea de siguranţă naţională şi aceasta poate fi văzută într-o strategie. Într-o hotărâre care vizează câştigatorul unei licitaţii, termenii licitaţiei nu face obiectul meu de interes ca preşedinte al CSAT. Poate face ca individ. Deci nu am a face comentarii. Ce trebuia să facă Guvernul era să pună în aplicare strategia pe care el însuşi a adoptat-o. CSAT a avizat doar pentru partea care ţinea de transporturile militare feroviare.

Întrebare: Adică să se ducă să caute investitori strategici.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, era problema lor cum rezolvă privatizarea CFR Marfă, nu a CSAT. Vă mulţumesc!

Întrebare: Domnule preşedinte, de ce aţi mai convocat acea şedinţă de urgenţă dacă ştiaţi de la bun început că, potrivit legii, CSAT nu poate aviza contracte de privatizare, iar acea discuţie era oricum cu mult înainte ca premierul să plece în concediu?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, însă a venit o solicitare oficială că, până pe data de 1, la ora 17.05, când premierul era în avion de la ora 10.00, în aceeaşi dată, pe data de 1 am primit solicitarea oficială şi atunci, ştiind şi constrângerile din acordul cu Fondul, ştiind şi constrângerile procesului de privatizare care implicau 30 – 30 de zile, deci 60 de zile. Gândiţi-vă că acum suntem în 5 august şi de două ori 30 de zile înseamnă că am intra în octombrie, ceea ce înseamnă nerespectarea unui termen asumat de Guvern în relaţia cu Fondul. Deci am vrut să reacţionez imediat la o solicitare a Guvernului pentru a-i da posibilitatea să se încadreze în termenele pe care singur şi le-a asumat.

Întrebare: Dar, dacă îmi permiteţi, ne spuneţi că s-a discutat ceva ce nu intră, nu ţine de obiectul de activitate al CSAT, corect?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Nu s-a intrat în detaliile hotărârii, vreau să fim foarte clari. Nimeni nu a discutat nicio literă despre detaliile din hotărâre.

Întrebare: S-a discutat tot despre strategie, atunci?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu s-a discutat despre strategie, ci dacă trebuie sau nu avizată hotărârea.

Întrebare: Şi încă o întrebare: spuneaţi puţin mai devreme că şi cei de la Guvern aveau aceleaşi informaţii pe care le aveaţi dumneavoastră.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Vă refereaţi la partea cu banii? Spuneaţi în urmă cu două săptămâni că Gruia Stoica nu are …

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Şi acum sunt sceptic că va găsi banii, însă blocarea procesului de către Guvern îi va domnului Stoica toate motivele să spună „păi fraţilor, dacă îmi semnaţi contractul, în cele 60 de zile care mi-ar fi rămas”, că avea 30 de zile să mai depună 10,2 milioane şi încă 30 de zile ca să depună diferenţa de 181 de milioane. Omul, oricât ar căuta, dacă nu are contractul în mână semnat, nu îl ia în seamă nicio bancă în mod serios. Deci, dincolo de faptul cunoscut că ar avea probleme, dar Guvernul îi creează condiţii să arate că nu avea cum să facă rost de bani pentru că nu are contractul. Deci, aici este eroarea pe care, după părerea mea, o face Guvernul.

Întrebare: Aţi discutat cu premierul despre acest subiect? Şi inclusiv despre avizul pe care susţine că trebuia să-l dea CSAT.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Chiar pe plajă la Miami nu l-am căutat, trebuie să recunosc, da.

Întrebare: Bună ziua, domnule preşedinte. Aţi făcut o referire la mandatul dumneavoastră în fruntea Ministerului Transporturilor, spuneaţi „ştiu foarte bine şi potenţialul CFR şi că nu trebuia să ajungă într-o astfel de situaţie”. Dacă îmi permiteţi, pe durata mandatelor dumneavoastră, guvernele care s-au perindat şi care, practic, au condus această structură, au permis ca CFR Marfă să treacă de pe plus pe minus, practic pe pierdere. Cum s-a întâmplat acest lucru, că poate azi nu am mai fi discutat despre această privatizare şi poate că CFR ar fi funcţionat cumva?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt de acord cu dumneavoastră şi trebuie să vă spun că, niciodată după reorganizare, în timpul în care eu am fost ministru, pentru că toate companiile de transport feroviar, fie că era vorba de Călători, Infrastructură sau Marfă, nu au fost pe pierdere. Deci, rugămintea mea ar fi să verificaţi, că sunt bilanţurile în Monitorul Oficial, să vedeţi din ce an au intrat pe pierdere companiile feroviare şi vă veţi lămuri că însăşi reorganizarea Căii Ferate, făcută în 1998, a fost pentru că se acumulaseră pierderi uriaşe care veneau din istorie, companiile au fost curăţate şi cel puţin în 2000, când eu am plecat de la Ministerul Transporturilor, erau pe plus toate.

Întrebare: Nu vă acuzam de nimic, doar subliniam faptul…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, dar m-aţi întrebat de ce au intrat pe piedere când nu am fost ministru. Vă spun că, după reorganizare…

Întrebare: Nu, nu.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: A, nu am înţeles bine întrebarea.

Întrebare: Nu, pe perioada mandatului dumneavoastră de preşedinte al ţării, guvernele care s-au perindat au permis ajungerea la o asemenea situaţie.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: A, ca preşedinte. Mă gândeam, ca ministru al Transporturilor. Dacă…

Întrebare: Dacă ştiaţi atât de bine potenţialul…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă încercaţi să mă convingeţi că preşedintele ar trebui să stea cu ochii şi pe Hidroelectrica, şi pe calea ferată, nu o să reuşiţi. Eu ce ştiu pot să mă manifest public, dar nu preşedintele face gestionarea companiilor naţionale. Cu nouă consilieri nu poţi.

Întrebare: Şi revin la situaţia de vineri, la şedinţa CSAT. Cred că şi eu, şi toată lumea nu înţelege de ce aţi mai convocat această şedinţă. Foarte bine, a venit o solicitare din partea Guvernului, dar fără Victor Ponta în această şedinţă a CSAT, care să vă explice ce voia de facto cu această şedinţă, s-a întâmplat fix degeaba.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: S-a întâmplat ce trebuia să se întâmple, pentru că Guvernul nu a cerut introducerea acestei hotărâri pe ordinea de zi cu un anume scop, pur şi simplu a cerut introducerea pe ordinea de zi. Am convocat un CSAT de urgenţă. Este adevărat, solicitarea s-a făcut după ce a plecat premierul, era în avion, că nu am putut să-l invit şi pe dânsul, dar l-a delegat pe domnul Oprea.

Întrebare: Mă gândeam că mai puteaţi aştepta o săptămână – două, până soseşte în ţară, ca să puteţi dialoga pe acest subiect.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, numai că nu mai poate aştepta angajamentul României în relaţia cu Fondul. România s-a angajat să finalizeze privatizarea până la sfârşitul lunii septembrie. Iar pe urmă, cu certitudine, jocul propagandistic ar fi fost „dacă preşedintele convoca la vreme CSAT, uite, că nu depăşeam termenul”. Spuneţi dumneavoastră cinstit, nu aţi fi făcut jocul ăsta, la indicaţiile preţioase? Vă întreb.

Întrebare: Nu ştiu la ce vă referiţi.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bine, vă mulţumesc.

Întrebare: Aţi subliniat în declaraţia de presă, din păcate, Guvernul a trimis solicitarea de convocare după plecarea din ţară a premierului Victor Ponta.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: V-a deranjat absenţa domniei sale de la CSAT şi dacă nu v-a deranjat…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, da. M-a deranjat şi faptul că s-au trimis hârtiile după ce premierul a plecat. Deci, practic, nu mai aveam cum să discut problema cu el. Şi m-a deranjat şi faptul că erau conştienţi că e vorba de o hotărâre de privatizare care nu are nicio treabă cu CSAT şi, totuşi, au trimis actele; acte care, aduceţi-vă aminte, încă din data de 26 premierul a declarat că le-a trimis la CSAT. În realitate, le-a trimis pe 1 august.

Întrebare: Am înţeles că nu l-aţi căutat pe plajă pe Victor Ponta, l-aţi căutat, în schimb, la telefon, ca să discutaţi, de exemplu, despre publicarea în Monitorul Oficial?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, asta am cerut vineri, în CSAT, publicarea urgentă în Monitorul Oficial pentru a preveni ceea ce vă spuneam.

Întrebare: În cazul în care nu se rezolvă, totuşi, această…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, până la urmă, e un guvern care trebuie să ştie că şi răspunde pentru inacţiune, nu numai pentru acţiuni greşite, dar răspunde şi pentru inacţiune care aduce daune.

Întrebare: Luaţi în calcul participarea la o şedinţă de Guvern pe care, potrivit Constituţiei, să o prezidaţi, dacă nu se rezolvă situaţia?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu pe tema asta. Temele la care eu au pot participa sunt cele legate de securitate naţională şi de politică externă. Aşa scrie în Constituţie. Bine, mulţumesc.

Întrebare: Aş relua o întrebare a colegei mele. După şedinţa CSAT de vineri, dumneavoastră aţi vorbit telefonic cu premierul Victor Ponta în legătură cu aceste (…)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, categoric nu.

Întrebare: Nu aţi avut niciun fel de comunicare?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dar sunt convins că cel pe care l-a lăsat ca înlocuitor, ministrul Justiţiei, l-au sunat şi l-au informat. Acum, nu-mi puteţi cere să-l caut pe premier că are o problemă de legalitate.

Întrebare: Mă gândeam, de dragul…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Poate bona, dar şi bona e tot la Miami, aşa că…

Întrebare: Nici măcar de dragul coabitării, domnule preşedinte?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, de dragul coabitării înseamnă să respectăm legea, iar cine crede că de dragul coabitării sunt pregătit să încalc legea, se înşală amarnic. Eu nu am să acopăr nici rateuri, nici hoţii, ca cele cu transferuri de terenuri la Consiliul Judeţean Brăila, nici renunţarea la 400 de milioane de dolari în relaţia cu Rompetrolul. Deci nu asta înseamnă pentru mine coabitare. Pentru mine coabitare înseamnă respectarea legii. În actul de coabitare să ştiţi că nu avem niciun rând în care să scriem că vom încălca lege. Şi scriem numai că vom respecta justiţia, ne vom respecta fiecare atribuţiunile, Guvernul pe partea economică, preşedintele pe politică externă. Deci asta scriem în acordul de coabitare.

Întrebare: Vreau să vă mai întreb dacă executivul îşi va menţine poziţia în privinţa acestei privatizări, vedeţi posibilă convocarea unei noi şedinţe a CSAT?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, exclus. Lucrurile s-au tranşat. A fost o solicitare, am tratat-o… bună ziua. Nu putem să lăsăm statul să funcţioneze după cum pleacă premierul împreună cu bona în vacanţă, la Miami. Mergea şi el la Neptun şi ne vedeam repede, dar…
Întrebare: Aveţi o problemă cu concediu dânsului şi cu bona?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Am o problemă cu fuga de răspundere.

Întrebare: Încă o precizare vă rog. Aţi spus că aţi cerut informaţii de la structurile de informaţii ale Ministerului de Interne, SRI, SIE.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am cerut, cred că nu aţi înţeles.

Întrebare: Aşa, vă rog.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt informaţii care au fost transmise. Ei trebuie să o facă automat. Eu nu am dat o temă: urmăriţi privatizarea CFR Marfă. Deci sunt informaţii pe care ei când ştiu că sunt obiective strategice se autosesizează şi îşi văd de treabă.

Întrebare: Domnule preşedinte, pentru că v-am tot întrebat, aţi vorbit cu Ponta înainte, după. Înainte aţi vorbit cu premierul pentru că potrivit… Vă întreb conform legii….

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, hai lăsaţi-mă cu… Un om care e în vacanţă, lasaţi-l să se odihnească. Vreţi să sughite.

Întrebare: Conform Regulamentului de funcţionare a CSAT, domnule preşedinte, ordinea de zi a şedinţelor CSAT se stabileşte de preşedintele Consilului – dumnevoastră – cu consultarea vicepreşedintelui, adică premierul Victor Ponta.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi el a cerut-o în scris.

Întrebare: Aţi discutat înainte?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Din moment ce el a cerut-o în scris este … Nu a fost iniţiativa mea, a fost a premierului. Deci Guvernul mi-a solicitat înscrierea pe ordinea de zi, ceea ce înseamnă că nu mai era nevoie de nicio consultare. Aici e semnătura lui Victor Ponta, nu a mea pe solicitare.

Întrebare: Coabitare mai există?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Există atât timp cât respectăm legea. Dacă coabitarea înseamnă încălcarea legii, ea nu poate funcţiona, dar cât timp respectăm legea, da.

Întrebare: Credeţi că domnul Stoica va face rost de bani, de cei (…) că aţi tot vorbit, caută cu disperare bani…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu îi doresc succes, dar să ştiţi, până nu are Hotărârea de Guvern în Monitorul Oficial şi contractul semnat, după ce că are dificultăţi în a găsi o asemenenea sumă, ele devin insurmontabile în lipsa semnării contractului.

Întrebare: Dar nu credeţi că aceste declaraţii ale dumneavoastră afectează potenţiali creditori în relaţia cu dânsul, în a-l susţine în această investiţie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu văd. Dacă ar avea contractul în mână vă asigur că ar fi pe o poziţie foarte solidă în raport cu băncile.

Întrebare: Domnule preşedinte, regretaţi că aţi semnat acest pact de coabitare, avand în vedere……?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu. El este necesar.

Întrebare: Dar v-a dezamăgit Victor Ponta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă spun cu toată sinceritatea că nu. Nu m-a dezamăgit deloc.

Întrebare: Pentru că nu aveaţi aşteptări mari? Sau de ce?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Am ştiut ce se va întâmpla de când l-am semnat.

Întrebare: Aţi spus că aveţi o problemă cu fuga de răspundere. În momentul de faţă consideraţi că Victor Ponta fuge de răspundere?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, da.

Întrebare: Dacă mai permiteţi o întrebare, pentru că aţi vorbit de CSAT, CSAT are în atribuţii problemele de securitate naţională. Omar Hayssam. Aţi spus la un moment dat că Victor Ponta…….

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu este subiectul Omar Hayssam. Lăsaţi-l să se ducă în faţa instanţelor. Acolo este problema. Asta este o problemă care arde. Aşa cum v-am spus, pentru mine problema Omar Hayssam este închisă. Obiectivul meu a fost un obiectiv de cinci ani, să-l văd adus înapoi în ţară. Este aici, este treaba instituţiilor, în mod deosebit a justiţiei să discute cu el şi despre el.

Întrebare: Preşedintele României are motive să se teamă legat de ceea ce ar putea spune Omar Hayssam?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nici măcar nu-mi produce o minimă tresărire pentru că eu nu l-am cunoscut pe Omar Hayssam până cand nu a cerut să se ducă după ostatici, după ziarişti. Deci cu mine nu a avut nicio tranzacţie şi niciun sprijin.

Întrebare: Ce politicieni, atunci, ar trebui să se teamă?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Mulţi, dar asta este treaba justiţiei.

Întrebare: Victor Ponta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult! Vă doresc o după-amiază plăcută şi am rugămintea la dumneavoastră să înţelegeţi că CFR Marfă nu se plimbă între palate. CFR Marfă este parcat, este garat la Palatul Victoria şi se pare că locomotiva nu mai are energie. După ce a lăudat sosirea CFR Marfă în Palatul Victoria, a lăudat privatizarea, a lăudat fostul ministru, ce-i drept cam penal el, dar l-a lăudat.