”Trofeul Tinereții”, la borna 52
Neabătut, din 1968 (!) încoace, fără întrerupere, primul sfîrșit de săptămînă (pe atunci nu i se spunea week-end, foloseam încă limba strămoșească!) din luna august este rezervat Festivalului național de muzică ușoară ”Trofeul Tinereții” de la Amara, județul Ialomița.
Ceea ce la început a fost o timidă încercare de a organiza un concurs județean în celebra ”stațiune balneo-climaterică” s-a transformat rapid într-unul inter-județean, cum se spunea pe atunci (doar ”Cîntarea României” era manifestare ”națională”), și apoi în cea mai puternică înfruntare de talente din țară, după festivalul de la Mamaia, pe care nu o dată l-a și depășit.
Cum concursul de pe litoral era programat îndeobște la sfîrșit de august (acum ni se anunță ceva nebulos în septembrie 2019, chipurile…reluarea festivalului de la Mamaia!), la Amara avea loc o ultimă repetiție, cu concurenți și juriu adesea la un nivel superior. Acum, că sărbătoarea de la Mamaia a fost îngropată de organizatori și ”producători” fără nici o legătură cu fenomenul (și, după ceața deasă ce învăluie proiectul, așa pare să fie și acum la…reluare), ”Trofeul tinereții” a rămas singura și de departe cea mai serioasă și puternică manifestare estivală de muzică ușoară românească, nu numai cea mai longevivă, dovedindu-și din plin superioritatea și la această a 52-a ediție.
Da, ați citit bine, într-o Românie în care festivalul internațional ”Cerbul de aur” de la Brașov abia atinge ediția cu nr. 19 în 51 de ani, în care cel de la Mamaia s-a întrerupt în urmă cu ceva vreme pentru a doua oară în existența sa (înființat în 1963, prima pauză a fost între 1976-1983), în care Festivalul internațional ”Dan Spătaru” de la Medgidia a fost desființat pentru că nu l-a mai vrut, pur și simplu, noul primar, este un miracol să avem un eveniment de o asemenea amploare desfășurat fără încetare din 1968. Jos pălăria în fața admirabilelor autorități locale, care-și pot da mîna în această carte de aur a manifestărilor muzicale cu cele de la Tîrgoviște (în octombrie va avea loc a 52-a ediție a Festivalului național al romanței ”Crizantema de aur”) sau Brăila, care a găzduit anul acesta a 15-a ediție, de asemenea fără nici o pauză, a Festivalului internațional de muzică ușoară ”George Grigoriu”. Observați că nu este vorba aici nici de București, nici de Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Sibiu, Bacău, Timișoara, Ploiești, Oradea sau alte metropole, care după cum se vede nu se omoară cu promovarea muzicii autohtone, avînd probabil alte priorități…europene.
În schimb, în micuțul oraș ialomițean Amara, primarul Ion Măiță și-a alcătuit o echipă puțin numeroasă, dar inimoasă, cu care continuă, cu sprijinul Consiliului județean, tradiția începută în 1968, ridicînd-o la nivelul exigențelor internaționale, pe toate planurile. Epoca de pionierat a fost evocată, pentru ultima oară, doar de bătrîna Grădină-Cinemascop, dar și ea va intra în istorie, urmînd ca pe locul ei să se edifice o alta, modernă, cu 1500 de locuri, acoperită, planurile fiind înfățișate publicului la intrarea în sală.
De fapt, ”legenda și istoria” festivalului de la Amara, evocate într-o carte editată de Primăria din Amara în urmă cu 2 ani, sînt expuse publicului chiar pe acest culoar de acces, unde pe lîngă planurile extinse ale viitoarei incinte pot fi admirate diploma de excelență acordată de către revista ”Actualitatea Muzicală”, alături de fotografii ale compozitorilor și interpreților care au făcut gloria Amarei în acest răstimp.
Și tot în acest spațiu au fost propuse publicului, în cadrul unei lansări, de către editura ProUniversitaria, cărțile ”Marina Voica, drum spre legendă” (apărută și cu implicarea omului de afaceri Mitru Crișan din Slobozia), ”Titus Munteanu, un lord al micului ecran”, ”Zăpezile copilăriei” (autobiografie Cornel Constantiniu), intenționîndu-se ca la ediția viitoare să fie amenajat și un stand cu discuri, nemaivorbind că fiecărui spectator i s-a oferit gratuit la intrare un breloc cu însemnele festivalului și excelenta ”foaie” a festivalului, tipărită în două ediții distincte, pentru fiecare seară de concurs – o publicație de 4 pagini conținînd toate informațiile referitoare la eveniment.
Între ele, acelea legate de cei 23 de sponsori (între care cei principali- Oyl Holding și hotel Evergreen, dar și Teletext-Lactate Diami sau Madotex, pentru vestimentațiile prezentatorului) și de partenerii media – Radio România, ”Actualitatea Muzicală”, ”Ultima oră”.
Dacă, așa cum au declarat la unison toți cei prezenți, a fost o ediție superlativă în ceea ce privește transmisiile TV, meritul indiscutabil este al co-producătorului, Societatea Română de Televiziune, cu transmisii superbe în direct pe TVR2 (reprezentată de prezentatoarea Alina Ionescu), și firește al experimentatului producător Ștefan Stănescu, rodat la multe ediții ale festivalurilor de la Amara sau Brăila.
Transmisiile TV au beneficiat din plin de dotările tehnice – scenă, sunet, lumini – puse la dispoziție de firma Stage Expert (coordonator Claudiu Ionescu).
Dar, cum se spune, toate acestea n-ar fi existat fără impecabilii organizatori: Consiliul județean Ialomița (președinte Victor Moraru), Consiliul local Amara (cu un nou vice-primar, Ionuț Mihai), Centrul cultural UNESCO ”Ionel Perlea” (directoare Clementina Tudor), Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Ialomița (director: preot Cătălin Stanciu).
”Trofeul Tinereții” este cu adevărat un festival național: din zecile de candidați veniți la București la preselecția de la Radio au fost reținuți doar 12 (dacă în viitor se va reveni la durata de 3 zile numărul lor, evident, va crește), alături de tradiționalii concurenți din Muntenia și Moldova fiind acum și finaliști din județele Bistrița-Năsăud, Hunedoara și Maramureș. Cei din acest din urmă județ au prins curaj după victoria de anul trecut a talentatului solist de 17 ani din Vălenii-Șomcutei, Andrei Petruș, care ”și-a apărut cu succes titlul”, cum se spune în sport, oferind un aplaudat micro-recital incluzînd piesele ”Tu nu vezi cerul” de Andrei Tudor, ”Dă-mi viață tot ce ai” de Nicolae Caragia (cu care a triumfat în 2018), cărora le-a adăugat, în primă audiție, ”Cînd ești cu mine”, a compozitorului băimărean Călin Ionce.
Faptul că însăși intrarea în finala de la Amara constituie un succes notabil este dat de mai multe aspecte, tinerii concurenți fiind atrași de premiile consistente, precum și de calitatea profesională a juriului, ale cărui exigență și corectitudine au fost probate de fiece dată: Titus Andrei, președinte (înlocuindu-l în această ipostază la actuala ediție pe Horia Moculescu), Andreea Andrei, Viorel Gavrilă, Adrian Romcescu, Larisa Mihai. Dar mai presus de toate garanția unei evoluții cu care să poată apărea cu fruntea sus pe micul ecran a fost dată finaliștilor de acompaniamentul celei mai valoroase formații din țară, aflate la ultima repetiție înainte de ”Cerbul de aur”.
Excepționali dirijori și orchestratori, compozitorii Ionel Tudor și Andrei Tudor au avut sub ”bagheta” lor, firește, mai puțini instrumentiști ca la Brașov, dar aceștia au fost ca de obicei unul și unul: Daniel Bouroșu și Liviu Negru (chitare), Dan Marin Ioniță (saxofon, percuție), Laurențiu Zmău (baterie), Eugen Tegu (chitară bas), Daniel Pirici (percuție, chitară bas). Iar echipa care i-a secondat a fost și ea la înălțime – compozitorul și regizorul muzical Liviu Elekeș, Octavian Chițu, Romeo Balaban, Marius Văduva.
A fost o ediție puternică, dar mai ales cu un echilibru pronunțat la vîrf, forma de moment și repertoriul jucînd în final rolul decisiv. Derulînd palmaresul în ordine inversă, descoperim pe ultima poziție a ierarhiei ce include 7 laureați pe studenta (anul III, jazz) la UNMB Camelia Trifoi, 21 de ani, din jud. Maramureș. Tot cu o mențiune a fost distins inginerul ploieștean de 23 de ani Alexandru Ovidiu Cucu.
Nici cîștigătoarea Premiului de popularitate (care ar trebui să figureze în regulament la toate concursurile de gen, căci nu putem nesocoti votul publicului) nu dobîndise anterior cine știe ce distincții, dar aici Alina Nădrag din Slobozia, 16 ani și jumătate, a intrat în posesia mult-rîvnitului premiu alegînd inspirat vechiul șlagăr al lui Aurel Giroveanu, pe versuri de Tudor Mușatescu, ”După noapte vine zi”.
Din acest moment au intrat în arenă concurenții cu antecedente serioase, ceea ce s-a simțit din plin. În ciuda vîrstei, doar 17 ani și jumătate, Catinca Popa din București are în CV cîteva diplome de excelență, cărora le-a adăugat acum mult mai strălucitorul premiu III la Amara; și în cazul ei a funcționat aplecarea către ”tezaurul” genului, mai precis ”Of, inimioară!” de Edmond Deda, versuri Harry Negrin. A treia distincție din palmares acordată de Oyl Holding, este vorba de premiul II, a răsplătit talentul muzical de excepție al localnicei Eleonora Maria Filipoiu, mezina competiției (16 ani și…3 luni), elevă (pian, flaut) la Liceul de arte ”Ionel Perlea” din Slobozia. Opinăm că, după Trofeele cîștigate la festivalurile ”Radu Șerban” (Caracal), ”Florin Bogardo” (București) și premiul II la cel internațional ”George Grigoriu” (Brăila), ea putea urca mai sus în palmares, însă piesa lui Florentin Delmar nu i-a pus în valoare înzestrările, atît de plenar evidențiate în ”Ană, zorile se varsă…”.
În schimb, fostul laureat la concursuri pentru copii și component al trupei Maxim Iulian Selea, 20, din Pitești, a fost mai inspirat în alegerea repertoriului, juriul apreciind versiunea conferită de el piesei ”Septembrie, luni” de Cristian Crețu și acordîndu-i premiul I, înmînat de președintele Victor Moraru, fost ani buni primar la Amara.
Cu un gest care-i onorează, organizatorii au oferit flori și cadouri de la sponsorul ”Tris Company” tuturor celor 12 finaliști, ei fiind apoi grupați ”la umbra nucului bătrîn” (sperăm ca nu cumva să fie tăiat cînd se va construi noua arenă!), în ”camera (de fapt curtea!) verde”, unde așteptau cu inima bătîndu-le tare anunțurile de pe scenă. Cînd la microfon a venit primarul Ion Măiță, pentru a anunța Trofeul, în acest refugiu al emoțiilor maxime mai erau 6 soliști. Dînsul a reamintit sintagma, atît de adevărată, ”Amara, capitală a muzicii ușoare românești”, după care a anunțat, în uralele și ovațiile spectatorilor și mai ales ale spectatoarelor, mai numeroase, ca de fiecare dată, numele lui Gabriel Cîndea.
Ne-am referit la spectatoare pentru că a fost indiscutabil o ediție în care, mai rar se întîmplă asta, au dominat băieții, triumfători, reamintim și anul trecut. Dar, dincolo de acest aspect, vicoria lui Cîndea, 26 de ani, din Orăștie, jud. Hunedoara, a fost indiscutabilă și necontestabilă, confirmînd palmaresul său anterior: premiul 3 tot la Amara, în 2017, trofee cucerite la Deva și Corabia, dar și prezența în grupul vocal mascultin Dreamwalkers, locul 4 în finala Eurovision din 2015, cu o compoziție a lui Cristian Faur.
Cu glasul său frumos timbrat, învingătorul a pus în valoare melodiile ”Prefă-re, inimă, în stea” de George Nicolescu și șlagărul celor de la Holograf, ”Dacă noi ne iubim”. Într-o postare pe o rețea de socializare, la final, Adrian Romcescu a scris: ”Dintre cei 12 tineri care au trecut preselecția, cel puțin 8 au fost de o valoare vocală și artistică deosebită. Noi i-am desemnat, publicul i-a aplaudat, iar organizatorii le-au creat un cadru de excepție. Peste toate, formația Ionel Tudor a muncit cu ei într-un mod absolut profesionist.
De acum laureații sînt în mîinile ”industriei muzicale” (posturi de radio, TV, case de producție), care are alte criterii de valoare, asta fiind situația ”industriei muzicale” de profil din România!”. Apreciem ghilimelele, căci numai industrie muzicală nu se poate numi ce avem noi, dar în egală măsură reținem cifra de opt remarcați. O evoluție care le-ar fi dat dreptul la intrarea în palmares au mai avut în primul rînd Karina Todireanu din Botoșani, dar și Lavinia Angheluță din Bîrlad sau Ana-Maria Pița din jud. Neamț (acesteia i se putea inventa și un titlu de ”Miss”!). Între compozitorii ale căror piese au fost alese de finaliști îi mai notăm pe Ion Vasilescu, Vasile Veselovski, Laurențiu Profeta, Șerban Georgescu, George Natsis, Viorel Gavrilă, Adrian Romcescu, Andrei Tudor, Dan Dimitriu, Laurențiu Cazan, Bogdan Cristinoiu, Adrian Cristescu, Cornel Ilie, deci o varietate stilistică absolut grăitoare.
Cele patru recitaluri au adus în fața publicului o autentică vedetă a muzicii ușoare, Paula Seling, impecabilă alături de formația Ionel Tudor, chiar dacă în acea sîmbătă ploioasă n-a ocolit melodiile ”La radio se anunță ploi” și ”Ploaie în luna lui Marte”! Aureolată cu cele mai importante trofee (Mamaia, Cerbul de aur), cu locul 3 la Eurovision, a cîntat în toată lumea, alături de artiști celebri. Pianistă și compozitoare, ea este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, încîntînd cu un recital care ar cam trebui să dea linia unui festival DE MUZICĂ UȘOARĂ, așa cum inspirat spunea într-un interviu președintele Victor Moraru. Randi (Andrei Ștefan Ropcea), fostul component, alături de Marius Moga, al trupei Morandi, a cules aplauze susținute cu hit-urile sale, reluate de întreaga sală, între care ”Pînă vara viitoare”, ”Prietena ta”, ”Ochii ăia verzi”, ”Visător” și, inspirat, a avut și ”întăriri” vocale, între care pe tînărul Edward Sanda, cunoscut pentru piesa de succes ”Doar pe a ta” (duet cu Ioana Ignat). Feli (Felicia Donose, originară din Sebeș) a parcurs la rîndul ei cele cîteva titluri de succes, dintre care cel mai cunoscut rămîne pentru mulți ”Creioane colorate”, dar, paradoxal, n-a cîntat ”Constantine, Constantine”, atît de așteptat de public.
Deși sosiți direct de la Timișoara, după un drum obositor, membrii formației Vunk și-au onorat cartea de vizită, ”la cîrmă” cu un Cornel Ilie plin de vervă și umor. Vunk a sărbătorit pe scena de la Amara 25 de ani de la înființare, cu zeci de succese, 10 albume, campanii generoase și mai ales refrene care au răsunat din 2000 de piepturi împreună cu cei de pe scenă: ”Prăjitura cu jeleu”, ”Artificii pe tavan”, ”Numai la doi”, ”1000”, ”Regele șoselelor”, ”Vreau o țară ca afară”, ”Așa, și?”, ”Fă-mi cu mîna” și inevitabilul ”Pleacă”.
Revenim însă cu sugestia noastră legată de specificul manifestării, ce se regăsește atît în titulatură, cît și în repertoriul de concurs, și anume ca unul din cele două recitaluri din fiecare seară să fie al unei mari vedete a muzicii ușoare, cel de-al doilea putînd fi, desigur, dance sau rock. Hai să ne gîndim cît de inspirat ar fi fost un recital al Marinei Voica, care ar fi putut acorda și autografe pe cartea despre viața și cariera ei, sau un altul al Corinei Chiriac, de asemenea cu lansarea propriei cărți, cum s-a întîmplat la Brăila. Aceste vedete pot fi la dispoziția publicului (nu mai există librării, magazine de discuri…) și cu cele mai recente apariții discografice ale lor, de la casa de discuri Eurostar.
Nu mai zic de un show al lui Paul Surugiu Fuego, campion al audienței, care n-a fost niciodată la Amara! Sau Mirabela Dauer, Marina Florea, Anastasia Lazariuc, Sanda Ladoși, Gabriel Dorobanțu, Silvia Dumitrescu, Cătălin Crișan, Ovidiu Komornyik și mulți alți reprezentanți ai ”generației de aur” a muzicii ușoare românești, pe care să-i cinstim cum se cuvine ACUM, mai ales că bună parte din public, la Amara, este trecut de o anumită vîrstă: cei tineri au tot timpul să dovedească, dacă este cazul, că vor rămîne în istoria genului asemeni acestora…Prea a fost totul perfect și la ediția actuală a festivalului, se cuvenea și o mică sugestie la final!
Însă, concluzionînd, părerea comentatorilor este probabil mai puțin importantă decît a miilor de spectatori care în prima seară au înfruntat ploaia și nu și-au părăsit locurile pînă la ora 1 noaptea. Același public care la Gala laureaților a ovaționat în picioare la anunțarea cîștigătorului: asta înseamnă notă maximă pentru public și organizatori. Subscriem.
Octavian URSULESCU