UE și NATO, siguranța României în fața tăvălugului PSD-ALDE
Mare trebuie să fi fost mirarea luptătorilor împotriva „statului paralel“ când 12 ambasade ale statelor partenere au adresat o scrisoare prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea legislației penale din România! Nici vajnicul luptător anti-DNA Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu nu pare să fi avut vreun succes răsunător la întâlnirea cu vicepreședintele Comisiei Europene. Frans Timmermans a concluzionat că MCV-ul nu poate fi ridicat și a avertizat că este bine să evităm regresul pe frontul luptei anticorupție!
Bazându-se pe faptul că SUA și UE au de gestionat probleme la nivel global și că „doctrina Trump“ se referă mai puțin la principiile statului de drept și mai mult la acorduri comerciale avantajoase, Liviu Dragnea a crezut că poate tranzacționa fără opreliști resursele economice ale României în schimbul libertății sale. În mintea lui Dragnea, amenințând judecătorii și procurorii, e posibil să scapi de condamnări, iar, promițând contracte partenerilor externi, primești un cec în alb pentru toate nelegiuirile pe care le-ai comis sau plănuiești să le comiți. Mai mult, alături de consilierii săi, același Dragnea a crezut că poate face un copy/paste după regimurile iliberale din Polonia și Ungaria, iar Bruxelles-ul va închide ochii.
Toate calculele cinice ale șefilor PSD-ALDE se vor prăbuși în fața unui adevăr evident: România, ca membră NATO și UE, și-a luat o serie de angajamente pe care nu poate să le încalce. Garantarea independenței justiției a fost o piatră de temelie a tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. De asemenea, atacurile multora dintre politicienii noștri la adresa puterii judecătorești și a procuraturii s-au tradus în crearea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Poate că România nu are încă o democrație consolidată, poate că partidele mai au nevoie de mulți ani pentru a evita derapaje și slăbiciuni, poate că societatea civilă mai are destule de învățat despre cum să facă presiune eficientă asupra decidenților politici. În schimb, apartenența la UE și NATO reprezintă plasa de siguranță pentru democratizarea completă a României. A sfida, prin declarații și fapte, partenerii externi înseamnă a lupta împotriva propriei tale țări.