Un concert exemplar

Puțini au fost cei care s-au încumetat să organizeze spectacole în această perioadă dominată de atîtea restricții. Unii, s-o spunem, chiar din comoditate, prevalîndu-se de scuza ”Nu e voie, nu putem, noi am face, dar…”.

Așa s-au petrecut lucrurile cu cîteva importante festivaluri de muzică ușoară, care, culmea, nu s-au întrerupt pe vremuri nici măcar în situații de calamități naturale. Din fericire, mai există organizatori pasionați, care n-au ezitat să invite publicul la întîlnirea cu muzica, respectînd firește toate prevederile legale (dovadă că n-au dat naștere la contaminări).

Așa au fost concertele din curtea Palatului Cantacuzino, reprezentațiile interpretei Delia Matache, diverse reuniuni de jazz, rock sau folk sau marele festival al romanței ”Crizantema de aur”, transmis în direct de Etno TV și organizat în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, la un veac de la constituirea Societății Compozitorilor Români.

Pe cît posibil, am încercat să ținem cititorii la curent cu aceste inițiative absolut lăudabile, care ne-au dovedit că niciodată exagerările nu sînt bune, iar muzica este tămăduitoare și învinge orice Covid!

Un asemenea concert, exemplar din toate punctele de vedere (organizare, prevenție, distribuție, mediatizare) a avut loc la reputata Universitate creștină ”Dimitrie Cantemir”, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființare acesteia.

Instituție emblematică pentru investiția privată în educația și cercetarea la înalt nivel, universitatea numără opt facultăți în București, Timișoara și Cluj-Napoca, iar cei 9000 de studenți români și străini din acest an universitar se adaugă celor peste 80000 ieșiți pe porțile instituției în aceste trei decenii.

Mărturisesc că am acceptat cu interes și curiozitate invitația doamnei prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, co-fondatoare a universității, dar și cu firească emoție. Interes fiindcă auzisem multe despre dotările și infrastructura de aici, iar emoție fiindcă am absolvit, acum ani buni, liceul bucureștean purtînd numele marelui cărturar și domn, în două rînduri, al Moldovei.

Iar așteptările mi-au fost mult depășite cînd am pășit în acest sanctuar modern al educației, distins succesiv cu cel mai înalt calificativ ce poate fi acordat unei universități din România, ”Grad de încredere ridicat”. Cu siguranță de același ”grad de încredere ridicat” s-au bucurat toți artiștii invitați să evolueze la spectacolul aniversar.

Prima surpriză legată de concert a fost legată de sală – un impresionant și elegant amfiteatru de 500 de locuri (firește, în sală au luat loc doar cîteva zeci de spectatori, toți cu mască), cu dotări de calitate. Să nu uităm că tuturor  participanților li s-a stabilit starea de sănătate printr-un test Covid rapid și li s-a verificat temperatura la intrare, iar artiștii au intrat în scenă fără a se întîlni, prin cele două laturi ale scenei.

Concertul a fost minunat structurat, fiind transmis în direct online, așa încît privitorii au avut suficiente motive de satisfacție, indiferent de vîrstă și de gusturi. Prima parte a inclus lucrări de muzică cultă, interpreții fiind acompaniați la pian de Andra Demidov, cadru didactic la Universitatea de Muzică din București (UNMB). De altfel, primii doi invitați sînt studenți ai prestigioase universități, deci putem vorbi de un schimb de experiență cu ”Dimitrie Cantemir”! Constantin Pastramă, în egală măsură solist al grupului vocal ”Canticum Bucharest”, a dat viață impecabil lucrării din 1894 a lui Tiberiu Brediceanu, ”Bagă, Doamne, luna-n nori”.

Frumoasă și elegantă, tînăra soprană Maria Rădeanu a cules aplauze (cele mai multe…virtuale!) cu vocea superbă, dar și cu talentul actoricesc, evidențiat îndeosebi în ”Păpușa” de Jacques Offenbach, din opera ”Povestirile lui Hoffman”; prima piesă aleasă de ea a fost tot una foarte veche, din 1892, ”Umbra”, aparținînd compozitorului brăilean George Cavadia. Firesc, am spune, după ce și-a urmărit studenții din culise, a venit la microfon profesorul lor de la UNMB, tenorul Alexandru Badea, cu celebra arie ”Nessun dorma” din opera ”Turandot” de Giaccomo Puccini. Artist cu impresionantă carieră internațională, Alexandru Badea a înființat în 2016 în orașul său natal, Oradea, ”European Music Open”, festival al cărui director artistic este. De altfel, la ediția din 2018 a galei premiilor revistei ”Actualitatea Muzicală” el a primit distincția intitulată ”Evenimentul cultural al anului 2017”. Pianistul Alexandru Mihai Burcă a avut prima confirmare a valorii sale în 2003, cînd a obținut Marele Premiu la concursul ”Beethoven e i clasici” din Italia, învingînd 150 de competitori din întreaga lume. În prezent este pianist la Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” din București, dar este implicat în numeroase proiecte muzicale de diverse facturi, fiind pe scenă, de pildă, și la Festivalul național al romanței ”Crizantema de aur” de la Tîrgoviște, în postura de component al orchestrei ”Romanța” dirijate de Lucian Vlădescu. El a interpretat un tango de Piazzola și ”Joc dobrogean”, lucrarea din 1953 a lui Paul Constantinescu. Alex Burcă a rămas în fața claviturilor pentru a o acompania pe colega sa de teatru Tina Munteanu. Voce de mare expresivitate, soprana este, simplă coincidență, fiica unei cunoscute soliste, Elvira Munteanu, care a întreprins pe vremuri numeroase turnee alături de Stela Enache, coordonatoare a concertului de față. În palmaresul Tinei Munteanu strălucesc un premiu la Concursul internațional de canto ”Hariclea Darclee” și mai ales Trofeul ”Ion Dacian” cucerit la București, în cadrul Festivalului internațional ”Artele spectacolului muzical”. Ea a dat viață cu farmec și pasiune unei arii celebre din musical-ul ”My Fair Lady”, după care a explicat de ce ”ar putea dansa întreaga noapte”: pentru că este îndrăgostită! Tina Munteanu, să nu uităm, a colaborat cîndva cu formația Phoenix și iubește muzica ușoară, cîntînd formidabil compoziția lui Rick Allison, lansată de solista belgiană Lara Fabian, ”Je t aime”.

Partea de muzică ușoară a fost la fel de atractivă, cu un repertoriu cuceritor și artiști de mare valoare. Soții Alina și Romeo Negoiasă alcătuiesc duetul Alesis și au la activ zeci de succese, discuri, turnee.

Mai întîi Alina dat viață, cu vocea ei impresionantă, piesei de acum aproape două secole a lui Anton Pann, ”Pînă cînd nu te iubeam”, după care cei doi ”aleșiși” ne-au reamintit piesa titulară a unui album de mare succes și care beneficiază de un video-clip remarcabil, ”Mi-e dor de Bucureștiul de-altădată”.

Mai în formă ca oricînd, temperamentală și frumoasă, Marina Florea este aceeași artistă încîntătoare, la mai bine de 35 de ani de la debut (a cîștigat Trofeul de interpretare la festivalul de la Mamaia în 1983).

Nu putea ocoli, firește, marele său șlagăr ”Stele erechi” de Ionel Tudor – piesă titulară a albumului Eurostar incluzînd marile sale succese, dar nici alte două melodii consacrate în interpretarea sa. Este vorba de șlagărul scris în 1944 de Nicolae Kirculescu, ”Nu te pot uita” (reorchestrat în tipare moderne), și de o piesă cu…același titlu compusă peste exact cinci decenii de Dragoș Docan.

O priveam și pe Stela Enache, cu silueta ei adolescentină și eleganța desăvîrșită, și-mi spuneam că peste aceste interprete parcă n-a trecut timpul. În recitalul ei ea a adus, așa cum face de fiecare dată, un omagiu lui Florin Bogardo, prin cîteva melodii binecunoscute, dintre care ”Ca soarele, ca floarea” se potrivește perfect vremurilor pe care le trăim. La rîndul ei a gravat pe discuri editate de casa de discuri Eurostar cele mai frumoase compoziții ale lui Florin Bogardo. În finalul recitalului său ne-a spus că Bogardo are și o melodie dedicată anilor de…studenție, dar pînă una-alta a entuziasmat cu nemuritorul hit ”Ani de liceu”.

Marea vedetă a concertului a fost Paul Surugiu-Fuego, ale cărui performanțe nu vom înceta a le consemna și lăuda: zeci de discuri de aur și de platină, sute de melodii înregistrate, compozitor, pictor, realizator de televiziune (emisiunea ”Drag de România mea” de pe TVR2 este un adevărat model de program românesc autentic) și de radio (emisiunea ”Gramofon” de la Național fm), persoană de mare generozitate, prin proiectul ”Art by Fuego”, prin care a ajutat zeci de artiști aflați în dificultate, dar a și încurajat tinere talente. El a propus cîteva din șlagărele sale recente, pe versuri de Narcis Avădănei, între care vibranta ”Patria mea” sau compoziția lui Eugen Doga ”Lumina mea”. Într-un final cu adevărat apoteotic, el a invitat-o din nou în scenă pe Stela Enache, pentru un emoționant remember Florin Bogardo, în duet, cu cîteva dintre cele mai celebre șlagăre ale acestuia.

Se pot oare organiza concerte de ținută în pandemie? Da, uite că se poate, în plus retransmise în întreaga lume online, așa încît, chiar izolați în case, să ne putem bucura de darurile Muzicii.

Felicitări, doamnă prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, ați oferit un model de concert și sperăm că exemplul dvs. va fi urmat și de instituțiile de spectacol, a căror menire tocmai aceasta este!

 

   Octavian URSULESCU

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.