Undă verde pentru o agricultură mai ecologică

Deputaţii europeni au adoptat  miercuri, la Strasbourg, în sesiunea plenară, mandatul de negociere pentru pachetul legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC), propus de Comisia Europeană în 2012. Cu o zi în urmă, deputaţii au dezbătut, în prezenţa comisarului european Dacian Cioloş, acest pachet legislativ. Cu acest prilej, Cioloş a prezentat cele şase puncte cheie pentru o reformă consistentă a PAC.

Potrivit acestuia, problema echității va fi un subiect major în faza finală a negocierilor, având în vedere că mulţi deputaţi s-au pronunţat deja cu tărie în favoarea plafonării sau a reechilibrării subvenţiilor între statele membre. „Noţiunile de agricultor activ, degresivitate, convergenţă internă sunt esenţiale pentru o mai bună ţintire, pentru direcţionarea mai eficientă a cheltuielilor publice”, a spus Cioloş. El subliniat că susţine ideea unui obiectiv minim absolut de convergenţă internă, asemănător cu ce s-a realizat pentru convergenţă externă. „Convergenţa, echilibrarea plăţilor directe, nu trebuie să rămână un concept; trebuie să devină o realitate tangibilă până în 2019, cu ţinte concrete”, a mai spus oficialul european. Potrivit acestuia, această evoluţie trebuie să fie însoţită de instrumente complementare, care să răspundă realităţilor agricole şi aşteptărilor societăţii. Cioloş a dat trei exemple:

– tinerii fermieri. Instalarea tinerilor fermieri reprezintă o provocare europeană şi, prin urmare, trebuie să fie abordată la nivel european.

– exploatațiile mici şi mijlocii. Fac parte din modelul nostru alimentar şi din structura noastră economică. Schema simplificată pentru exploataţiile foarte mici este importantă. De asemenea, susţin ideea unui bonus pentru „primele hectare”.

– zonele defavorizate. Trebuie să le dăm mijloacele pentru a menţine agricultura peste tot în Europa.

Legat de gestionarea fondurilor, Cioloş a afirmat că susţine ideea unei suspendări rapide a rambursărilor către statele membre atunci când sunt detectate probleme grave de gestionare şi de control, care nu sunt tratate în mod corect.

În ceea ce privește „înverzirea”(introducerea unor practici agricole durabile), Cioloş susţine că acesta este un instrument de valorizare a producţiei de bunuri publice, el reflectând dimensiunea economică a fertilităţii solului şi a biodiversităţii. Totodată, este un instrument de luptă împotriva schimbărilor climatice. „Este exclus să cedăm tentaţiilor unei PAC de un verde spălăcit (greenwashing) sau unor măsuri aproximative care ar avea un efect discutabil, ar fi foarte complicate şi ar duce la rate de eroare inadmisibile”, mai spune comisarul european, adăugând că este de acord cu principiul unei echivalenţe a anumitor practici de agromediu cu cele trei măsuri de înverzire propuse, cu trei condiţii: daca măsurile alternative sunt la fel de eficace şi mai pertinente pe plan local, dacă sistemul îşi păstrează simplitatea şi dacă sunt implicaţi toţi agricultorii. „Pentru ca banii contribuabililor să fie utilizaţi în mod eficace, mi se pare important ca măsurile de „înverzire” să fie utilizate ca referinţă(baseline) pentru măsurile de agromediu din cadrul celui de-al doilea pilon şi ca cele 7 % de zone de interes ecologic să îşi joace rolul de stabilizator al ecosistemelor agricole, sinonim cu productivitatea şşi cu competitivitatea pe termen lung”, a mai spus Cioloş. El a informat că, pentru a-i viza pe toţi agricultorii, introducerea practicilor agricole durabile trebuie să includă un regim credibil de sancţiuni, care să meargă dincolo de pierderea a 30 %, iar în paralel, este nevoie de consolidarea poziţiei agriculturii în cadrul economiei şi în teritorii. Ciloş este de părere că trebuie încurajată înfiinţarea de organizaţii ale producători,  interprofesionale şi circuite de comercializare scurte, pentru a ameliora competitivitatea sectoarelor. „De altfel, din acest punct de vedere, este necesară o clarificare a normelor în materie de concurenţă. Nu totul este fezabil sau de dorit în acest domeniu, şi asta ştim cu toţii, şi dumneavoastră şi eu. Aş sublinia mai ales un subiect asupra căruia trebuie să lucrăm în continuare: ce dispoziţii putem să prevedem pentru ca vârfurile de criză să fie eficient gestionate, să fie evitate, într-o preocupare comună pentru a limita impactul economic negativ pentru sectorul agricol şi pentru utilizarea cea mai bună a banilor publici”, a spus Ciloş. Referindu-se la mijloacele de acţiune pentru situaţiile conjuncturale defavorabile, Cioloş a atras atenţia că, măsurile de depozitare private şi de intervenţie publică trebuie să fie completate cu rezerva pentru situaţii de criză şi cu măsuri de urgenţă, dar şi cu punerea la dispoziţie pentru statele membre şi pentru agricultori, în cadrul celui de-al doilea pilon PAC, a unui instrument de stabilizare a veniturilor. În opinia sa, pe durata unei crize, trebuie o reacţie rapidă, nu dezbateri legate de baza juridica cea mai pertinentă, cum se întâmplă prea adesea în prezent. „În acest context se integrează sfârșitul cotelor de zahăr. Acestea nu răspund provocărilor economice actuale. De asemenea, în sectorul vitivinicol, Grupul la nivel înalt pentru drepturile de plantare a viţei de vie a schiţat căi de urmat în privinţa conceptului de autorizare. Este vorba despre iniţierea unei noi repartizări a rolurilor între puterile publice şi actorii privaţi, fără a se reveni la gestionarea administrată, dar utilizând o reglementare flexibilă, eficace şi pragmatică, care păstrează legătură cu realitatea din prezent a pieţelor”, a mai spus Cioloş.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.