Viața și fericirea noastră! (XI)
Continui periplul meu prin viaţa şi fericirea noastră, „ghidat” de preocupările care o frământă pe Rebecca, fata mea, aflată la vârsta majoratului, cu o întrebare interesantă: Tati, după ce mi-ai spus şi m-ai învăţat o groază de lucruri despre viaţa şi fericirea noastră, te-aş întreba: care este totuşi lucrul pe care nu îl putem schimba în viaţă?
Draga tatii, cred că singurul lucru ce nu-l putem schimba în viaţă este propriul „Destin”!
Acesta ne este dat şi chiar îl purtăm cu noi, în harta din palma stângă. Cei care au studiat chiromanţia îţi pot spune cu precizie aproape toate momentele vieţii tale.
Chiromanţia nu este altceva decât descifrarea semnelor formate dintr-o adevărată ramificaţie de linii şi liniuţe din palmele noastre, de regulă cea de la mâna stângă.
Dar până la urmă, ce este de fapt viaţa?
Viaţa, Rebecca, dacă vrei să folosesc o metaforă, este o bibliotecă în care fiecare dintre noi de pe aceasta planetă este o carte, în cuprinsul căreia fiecare zi este o pagină.
Acesta este şi motivul pentru care fiecare dintre noi suntem un unicat. Aşa cum fiecare din cele aproape 8 miliarde de fiinţe umane ale Pământului are o amprentă unică, tot aşa şi oamenii sunt cu adevărat unici în pletitudinea lor. Chiar dacă unii seamănă intre ei, ca indivizi, ei au propriul Destin şi propria viaţă şi, de ce nu, şi fericirea lui personală.
Ţi-aş mai da o mostră de metaforă pentru viaţa noastră. Noi, oamenii, suntem ca nişte plante care înmuguresc, înverzesc, cresc şi se lasă scăldate în soare, bătute de vânt, de ploi şi zăpadă, pentru ca într-o zi, pe neaşteptate, să se aşterne tăcută pe pământ, după ce, în marea lor majoritate, se ofilesc şi se usucă.
Tot aşa este şi viaţa omului. De aceea sfatul meu este să-ţi trăieşti viaţa înainte de a te gândi la moarte, care de altfel, face şi ea parte din destinul nostru.
Viaţa este pe zile şi fiecare zi poate fi o poveste.
Iubeşte-ţi viaţa şi nu pierde timpul cu lucruri inutile, căci totul e trecător în viaţă şi vei rămâne doar cu ce aduni în suflet, cu emoţiile trăite, cu lucrurile pe care le aduni zilnic, cu călătoriile pe care le vei face şi cu amintirile care se vor „aşeza” filă cu filă în memoia ta, la fel cum pui fotografiile într-un album.
La început o să ai impresia că viaţa nu îţi spune nimic, dar încet, încet-încet, vei constata că de fapt ea te invaţă totul: cum să trăieşti, cum să îţi consumi timpul, cum să îţi alegi anturajul, cum să îţi creşti şi educi propriii copii, asta, desigur, după ce ţi-ai ales iubitul inimii tale.
Şi îţi mai spun ceva, demn de reţinut. Dacă încerci să ştergi şi să te faci că uiţi toate greşelile din trecutul tău, vei şterge cu siguranţă şi înţelepciunea din prezentul tău!
Rebecca, ştiu că atunci când eşti tânăr vrei să obţii cât mai multe succese, ca apoi, când chiar ajungi să ai succes, nu îţi mai doreşti altceva decât să fii tânăr. Este experienţa pe care am trăit-o şi eu personal, la fel ca întreaga omenire, generaţie după generaţie!
Omul în sinea lui e o fiinţă naivă. El îşi distruge prezentul, timpul, sănătatea, îşi neglijeză uneori familia măcinat de grja pentru viitor, dar ajunge în situaţia critică de a nu se putea bucura de viitor, amintindu-şi permanent de trecut.
Omul este până la urmă trecător pe acest pământ, dar faptele lui vor rămâne nemuritoare în istoria lumii, fiecare pe treapta lui valorică.
La finalul vieţii noastre cu toţii vom rămâne o amintire plăcută sau mai puţin plăcută, devenind o poveste. Pe curând, fata mea! (Va urma)
Prof. univ.dr. Florentin SCALEŢCHI