XTB Romania: BET şi BET-FI mai au de recuperat

Piețele de acțiuni americane au dat tonul optimismului global anul acesta, Dow Jones, cel mai faimos indice, atingând în martie noi recorduri istorice. Deşi nu este cel mai reprezentativ indice, fiind concurat de S&P500 – care urmărește evoluția a 500 de companii listate în SUA, contribuția lor fiind direct proporțională cu capitalizarea (valoarea de piață), în timp ce Dow Jones conține numai 30, iar formula sa de calcul e diferită – Dow Jones beneficiază de suficientă popularitate în rândul micilor investitori încât maximul istoric să genereze sentimentul că distrugerile crizei financiare au fost lăsate în urmă. De la minimele din martie 2009 până pe 8 martie 2013, indicele Dow Jones a avansat cu 121,3%, iar S&P500 cu 129,3%.

Şi piaţa locală de acţiuni sugerează că perioada „neagră” pentru bursă a trecut – indicele BET al BVB a câștigat 201%, iar BET-FI a avansat cu 261,8% de la minimele atinse în perioada crizei. Revenirea pieței românești este spectaculoasă, un investitor care ar fi plasat 10.000 de RON în minimul din 2009 putându-se bucura de un portofoliu de 30.100 RON la data de 8 martie (calcule fără costuri de tranzacționare). Redresarea, deși puternică, nu a fost, însă, pe măsura distrugerilor masive din perioada crizei – prăbușirea a fost atât de severă între 2007 și 2009 în România încât, pentru a ajunge la vechile vârfuri, ar trebui să aibă loc o creștere de 473% pentru BET și 1110% pentru BET-FI de la nivelurile minime din 2009 (apreciere de 5,7 respectiv 12,1 ori de la minime). Faţă de nivelul de acum, ar mai fi de recuperat 89,9% pentru BET și 234,4% pentru BET-FI, ceea ce este destul de dificil de întrevăzut pentru orizontul următorilor 1-2 ani.

La București, economia reală este reflectată selectiv la bursă. Sectorul financiar, puternic afectat și, în continuare, în restructurare, ocupă o pondere foarte importantă. Sectorul IT, dacă ar fi fost reprezentat de companii listate, ar fi însemnat un câștig nu doar pentru vizibilitatea și volumele de tranzacționare ale bursei, ci și pentru capacitatea de a rezista la scăderi și de a recupera ulterior terenul pierdut. Companiile din domeniul IT au rezistat bine perioadei dificile pentru restul economiei, unele înregistrând chiar creșteri ale personalului și afacerilor, și sunt bine poziționate pentru o eventuală redresare a economiei globale. De asemenea, prezența mai multor companii din domeniul energiei și utilităților ar fi fost benefică, oferind un ”refugiu” relativ față de turbulențele înregistrate în piață. Însă revenirea incompletă ține și de natura capitalurilor prezente și de profilul investitorilor locali. Capitalurile străine, orientate speculativ în anii dinaintea crizei, au ieșit rapid, fără a reveni într-o notă comparabilă după 2009. Capitalul local a preferat adăpostirea în bănci sau fonduri mutuale cu riscuri reduse. Investitorii prezenți în piață au suferit pierderi mari între 2007 și 2009, devenind deosebit de prudenți, iar intrări ale unei noi generații de investitori nu au fost vizibile. Reticența investitorilor locali ar putea fi tratată cu o mai bună educație financiară și înțelegerea avantajelor unui efort real de diversificare.

Piețele de capital americane ar putea avea un parcurs mult mai volatil și supus unor corecții anul acesta decât lasă să se întrevadă primele 10 săptămâni. Indicele volatilității (VIX) sugerează o stare de bine întâlnită ultima oară în 2006 – 2007. Îmbunătățirea din piața muncii și teama de inflație ar putea forța Fed să micșoreze sau să oprească injecţiile de lichiditate, ceea ce ar induce retrageri din piețele de capital.

Bursa de la București ar fi, la rândul său, influențată de sentimentul global. România ar avea șansa unor intrări de capital străin masive dacă ar depăși statutul de piață de frontieră. Aducerea pe piață a unor companii relevante, mai ales, dar nu numai, din sectorul public, ar crește lichiditatea și capitalizarea și ar ajuta la avansarea pieței locale într-o nouă categorie. S-ar deschide astfel calea reducerii discount-ului cu care se tranzacționează acum titlurile locale. Alternativa nu este apetisantă: atingerea unor vârfuri istorice pentru indicii locali ar putea dura 5 sau 10 ani.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.