Preşedintele Băsescu CERE RENEGOCIEREA MEMORANDUMULUI CU FMI! Reacţia premierului
Președintele Traian Băsescu susține că nu își asumă memorandumul semnat între România și FMI, transmite Digi24. Președintele susține că în această scrisoare cu FMI este prevăzută acciza la carburant.
”Am decis să nu aprob acest memorandum pentru că pe pagina 3 este trecută acciza la carburant. Nu voi asuma această măsură pentru că este împotriva intereselor României și a șanselor de relansare”, a declarat președintele Traian Băsescu.
Vreau să avertizez și Guvernul și Parlamentul să renunțe la minciună. Neaplicarea acestei taxe se poate recupera prin tăierea a 1,5 miliarde de la Ministerul domnului Dragnea”, a mai spus Băsescu.
Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:
„Bună seara. Este doar o declaraţie de presă, nu conferinţă, spre marea voastră satisfacţie. Vor fi zile multe de acum înainte. Subiectul este legat de Memorandumul care mi-a fost trimis spre aprobare, de către Guvern, memorandum care abordează două teme. Prima este aprobarea rezultatului discuţiilor purtate cu Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Şi cea de-a doua temă a Memorandumului este aprobarea semnării Memorandumului de către domnul ministru Chiţoiu şi domnul ministru Liviu Voinea. Este vorba de Memorandumul pentru aprobarea, altfel spus, a negocierilor purtate de Guvern cu Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, şi aprobarea, pentru semnarea scrisorii Guvernului către Fond, scrisoare care ar trebui să intre în Boardul Fondului, în luna decembrie. Am decis să nu aprob acest Memorandum, pentru că, pe pagina a treia, este făcută menţiunea, la obligaţiile pe care şi le asumă Guvernul: majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru. Deci, nu îmi voi asuma această măsură, pe care o consider antieconomică, împotriva intereselor României şi împotriva şanselor de relansare a economiei. Sigur că propaganda poate spune foarte multe. Eu spun, însă, precis, câteva lucruri. România nu este dependentă de tranşe de bani de la Fond. Deci, faptul că trebuie renegociat memorandumul nu creează nici o problemă de finanţare pentru România, mai ales că motivul pentru care eu nu aprob acest memorandum şi nu aprob semnarea scrisorii este legat chiar de relansarea economică. Nu doresc măsuri care să frâneze relansarea economică, iar banii care s-ar obţine din această acciză suplimentară, care în scrisoare este trecută 7 cenţi, dar în realitate, la pompă, ea se va reflecta în 12 cenţi, pentru că i se aplică TVA, i se aplică inflaţia din 2012 şi i se aplică cursul de schimb, din 1 octombrie 2012. Ea ajunge la pompă, această acciză, 52 de bani la motorină şi 53 de bani la benzină, ceea ce înseamnă o creştere cu 8% a preţurilor combustibililor pentru populaţie şi pentru societăţi. Efectele vor fi: creşterea preţurilor, o creştere suplimentară a inflaţiei, foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi companii de transport care vor intra în insolvenţă sau în faliment şi cel mai rău efect va fi acela exact la adresa acelora pe care Guvernul spune că vrea să îi ajute. Adică, această creştere de preţ la carburanţi, prin efectele ei, va afecta mult mai mult pensiile decât creşterea de 3,75% pe care legea obligă Guvernul să o facă. Deci primii afectaţi vor fi pensionarii. Vor fi afectaţi de creşterea preţurilor, de creşterea preţului la transport, de creşterea preţului la orice, ca urmare a creşterii preţurilor la încălzire. În aceeaşi măsură vor fi afectaţi toţi salariaţii, indiferent din ce categorie fac parte, dar această creştere a preţului la carburanţi va înghiţi în mod foarte uşor şi creşterea salariului minim pe economie, va înghiţi şi creşterea de venit care se acordă de la 1 ianuarie rezidenţilor, medicilor rezidenţi, şi aşa mai departe. Deci, toate facilităţile pe care le povesteşte Guvernul de dimineaţă până seara vor fi anulate prin efectele creşterii cu 8% a carburanţilor.
De aceea, consider că Guvernul trebuie să renunţe la creşterea accizei la combustibil cu atât mai mult cu cât preţul combustibilului nu este influenţat numai de această acciză şi creşterea taxelor pe construcţii are efect pe creşterea combustibililor, pentru că toate rafinăriile, toate sistemele de comercializare a combustibililor, infrastructurile care ţin de comercializarea şi producerea combustibililor vor intra în noul sistem de taxe pe construcţii – celebra taxă pe stâlp. Deci, benzina şi motorina ar primi două creşteri, una venită din creşterea taxelor pe construcţii şi alta venită din creşterea accizei. Sigur, nu eu pot să fac o evaluare a impactului creşterii taxelor pe construcţii pe benzină, dar cred că numai de la companiile petroliere care funcţionează în România Guvernul ar încasa cel puţin vreo 400 – 500 de milioane de lei, care se vor reflecta în preţul benzinei şi motorinei. La asta Guvernul vrea să mai adauge şi acciza suplimentară. De aceea, nu voi semna Memorandumul şi vreau să avertizez şi Guvernul, şi Parlamentul să renunţe la minciună, pentru că neaplicarea acestei taxe se recuperează prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de roni la ministerul domnului Dragnea, la Ministerul Dezvoltării, şi am mai văzut eu un excedent de resursă pus la plata serviciului datoriei. De acolo se pot lua cel puţin 600 de milioane de roni fără nicio problemă, ceea ce ar însemna 2,1 miliarde dintr-o singură privire. N-aş vrea să intru în detalii în buget, pentru că s-ar putea să mai găsesc vreo 2 miliarde la care se poate renunţa. În plus, vreau să atenţionez că bugetul mai cuprinde o minciună: taxa pe construcţii este evaluată ca venit la circa 480 de milioane, ceea ce este o mare minciună. Aşa cum e scrisă ordonanţa, care introduce această taxă pe stâlp, cum a fost denumită în presă, poate produce orice sumă între 500 de milioane şi 15 miliarde. Dar eu cred că o aplicare rezonabilă a acestei noi taxe aduce circa 2 miliarde de ron în buget. Deci aici este o altă rezervă pe care guvernul Ponta o ascunde. V-am spus despre resursele de la Ministerul Dezvoltării, care sunt destinate baronilor şi baronaşilor şi baroneţilor locali şi nu populaţiei, pentru că ce vrea să facă guvernul şi Dragnea cu aceşti bani, programe legate de revitalizarea satului românesc, de drumuri judeţene şi programul de regenerare urbană a municipiilor şi oraşelor, toate sunt programe care se pot face cu bani europeni, numai că aceia se fură mai greu. Şi fiind două rânduri de alegeri, primarii, preşedinţii de consilii judeţene trebuie să aibe bani pe care nu îi controlează Uniunea Europeană. Deci, 1,5 miliarde sunt la Ministerul Dezvoltării, 600 de milioane sunt la excedentul care este în buget pentru plata serviciului datoriei şi încă 1,5 miliarde sunt ascunşi din taxa pe stâlp. Iar cei 7 cenţi care devin, prin aplicarea TVA inflaţiei şi ratei de schimb, 12 cenţi, 53 de bani adică, reprezintă 2,28 miliarde. Deci, toată suma poate fi acoperită şi nu se afectează nici bugetul pentru creşterea pensiilor, nici bugetul pentru creşterea cu 10% a salariilor pentru cadrele didactice, nici bugetul pentru creşterea salariului minim, nici creşterea cu 5% a venitului minim garantat. Deci niciuna din aceste facilităţi care sunt finanţate în buget nu sunt afectate dacă se renunţă la acciza suplimentară, de 7 eurocenţi, respectiv, 12 eurocenţi.
Am vrut să vă motivez de ce nu semnez Memorandumul. Legal, nu poate fi înaintat, pentru că este un acord internaţional şi este obligatorie aprobarea de către preşedinte. Dacă Fondul va accepta o relaţie directă cu Guvernul, fără viza preşedintelui, sau dacă Guvernul îşi va asuma acest lucru, este problema lor. Ei pot modifica şi legea, printr-o ordonanţă de urgenţă, dar nu cred că pot da ordonanţă de urgenţă pentru Constituţie – aici au o problemă, că ar da-o, nu am dubii. Însă i-am avertizat demult să reia negocierile cu Fondul, am atenţionat Guvernul, am atenţionat Parlamentul: nu semnez acest memorandum. Pentru că ce fac este fără precedent. Au fost guverne în dificultate şi au trebuit să mărească fiscalitatea, dar acest guvern nu este în dificultate, nu este o nevoie stringentă de această taxă, ci doar pentru a crea resurse destinate alegerilor din 2014. Or, acest lucru mi se pare inadmisibil. Guvernul, puterea să îşi facă campanie electorală pe banii lor, şi nu pe banii populaţiei şi pe efectele pe care această acciză suplimentară le introduce pentru fiecare cetăţean. Dar cei mai afectaţi vor fi, de bună seamă, tot cei mai săraci. De altfel, poate mă întrebaţi: dar de ce domnule preşedinte nu aveţi aceeaşi abordare legată de construcţii, nu? Voilà! Taxa care priveşte construcţiile este, practic, o extindere a bazei de impozitare, şi nu o taxă nouă. Taxă pe construcţii a existat şi până acum. Iar eu am susţinut tot timpul extinderea bazei de impozitare, pentru că acest lucru ne va permite la un moment dat reducerea CAS-ului, reducerea taxelor pe forţa de muncă, prin crearea unor noi surse de finanţare, generate de extinderea bazei de impozitare. Mai mult decât atât, în afară de producătorii de combustibili lichizi – benzină, motorină -, dacă ne referim la costurile suplimentare de la electricitate şi costurile suplimentare de la gaze, acestea nu sunt încă pe deplin liberalizate şi costul electricităţii pentru populaţie este administrat, şi preţul gazelor pentru populaţie şi pentru industrie este preţ administrat. Având în vedere că preţurile la energie electrică şi la gaze trebuie să crească în conformitate cu un calendar stabilit, aceast taxă poate fi inclusă în programul de liberalizare a preţurilor şi, atunci, ea nu vine cu un preţ suplimentar, cum ar veni la combustibil, care e liberalizat; ea poate fi absorbită în treptele de creştere a preţurilor la energia electrică şi la gazele pentru populaţie. Poate fi considerată, spre exemplu, o nouă etapă de creştere cu 2% sau cu 1%, nu ştiu exact cât înseamn această taxă la Romgaz, la Transgaz şi la Transelectrica, dar este clar că aici, având încă preţurile administrate, poate fi absorbită în programul de creştere a preţurilor până la liberalizare. De aceea, sunt mai puţin vehement şi exigent cu această taxă, pentru că are soluţie de absorbţie în preţul viitor pe care, în mod obligatoriu, trebuie să-l creştem.
Asta este ceea ce doream să vă comunic. Este fără precedent, este prima dată când refuz semnarea unui memorandum negociat de Guvern. Şi Guvernul trebuie să recunoască faptul că a negociat fără să aibă un mandat, că le-aş fi spus de la bun început că nu accept o acciză suplimentară pe combustibil. Dar cu atât mai mult, cu cât au negociat fără să aibă mandat, aprobat de mine, cu atât mai mult nu îmi pot cere să le validez ceea ce au negociat fără mandat. Am mai semnat acordul trecut, l-am semnat, deşi nu au avut mandat, deci nu fac o chestiune de viaţă şi de moarte dacă negociază fără mandat, cu condiţia să negocieze bine. Iar spiritul acordului semnat la începutul anului, deci, când am început al treilea acord, acordul respecta motivele pentru care eu am susţinut să avem un nou acord cu Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Motivele au fost să continuăm programele de restructurare a aparatului de stat şi a companiilor de stat, pentru creşterea competitivităţii sectorului economiei de stat din economia românească şi creşterea economică. A fost lucrul pe care l-am spus şi în întâlnirile cu Fondul, şi în întâlnirile cu Banca Mondială şi Uniunea Europeană şi la care a participat şi Guvernul şi Banca Naţională. Ori, introducerea unei astfel de accize nu face decât să diminueze consumul, să inhibe consumul şi nu creează premise de relansare a consumului, a creşterii economice, dimpotrivă. Ori, acest lucru mi se pare inacceptabil. Vă mulţumesc mult. Să nu uit, probabil vă veţi întreba ce se întâmplă. Eu am informat Fondul cu privire la poziţia mea, deci, la Washington e cunoscută poziţia mea legată de acciză. În ianuarie vine din nou delegaţia Fondului. Se poate renegocia acest punct şi se poate intra în boardul de imediat după revizuirea care se va face în luna ianuarie, nu ştiu când va fi, februarie sau martie. Sigur, guvernul îşi poate asuma să trimită fără semnătura mea acest memorandum, dar eu nu semnez o creştere de accize la combustibil. Vă mulţumesc mult.”