Apele termale din staţiunea Tăşnad, un adevărat elixir pentru sănătate
Oraşul Tăşnad din nordul ţării este renumit pentru apele sale termale cu efecte terapeutice de excepţie în special în privinţa tratării afecţiunilor reumatismale, neurologice, ginecologice, posttraumatice şi unele boli asociate. În localităţile din jur, dar şi de la distanţe mai mari, efectele terapeutice ale apelor de la Tăşnad sunt bine cunoscute, astfel că autobuzele şi microbuzele de la Satu Mare (60 km), Carei (25 km), Zalău (60 km) circulă din oră în oră sau chiar mai frecvent în timpul sezonului, ca să nu mai vorbim de autoturismele personale ce împânzesc şoselele către această localitate binecuvântată. Tăşnadul este însă o staţiune permanentă în care cura hidrotermală se realizează în aer liber în intervalul mai-septembrie, iar în baze amenajate pe tot parcursul anului.
Apa termală, care are o temperatură de suprafaţă de 72 grade CELSIUS şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cura externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau, pur şi simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.
În anul 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 417, oraşul Tăşnad a fost atestat ca staţiune turisticã de interes local. Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zãcãmânt hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715).
În „Zona de agrement” a oraşului funcţionează, încă din anul 1978, Ştrandul termal, locaţie care atrage, în fiecare an, zeci de mii de turişti din judeţul Satu Mare şi din judeţele învecinate (Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj), precum şi turişti străini. Situat în partea de vest a oraşului (în lunca Văii Santăului), ştrandul a fost renovat şi funcţionează acum la standarde europene. Sunt patru bazine pentru adulţi şi unul pentru copii, toate funcţionând cu apă termală de peste 350C, o perioadă medie de circa 120 zile/an.
Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear, conferit de proprietăţile terapeutice ale apelor minerale, pe de o parte, şi tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională, ca urmare a dezvoltării „turismului de sănătate” pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în condiţiile unei strategii adecvate, turismul balnear, alături de alte forme turismogene pretabile, să devină punctul forte în perspectiva dezvoltării localităţii Tăşnad.
Conform raportului efectuat de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti, apa termală a Staţiunii Tăşnad poate fi recomandată pentru utilizare în cură externă în următoarele afecţiuni: l reumatismale degenerative; l reumatismale abarticulare; l neurologice periferice cronice; l ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii); l afecţiuni posttraumatice; l boli asociate: (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism).
Sunt şi unele boli precum cele cardiovasculare, inflamatorii articulare în faza acută sau pulmonare acute care sunt contraindicate. De altfel, fiind o staţiune balneoclimaterică de tratament biletul de trimitere de la medicul de familie sau specialist este absolut necesar.
Un aspect important este acela că terapia balneară are capacitatea de acţiune chiar şi în faza de predispoziţie, astfel că, pe lângă rolul curativ, balneofizioterapia are şi un rol profilactic, preventiv, multe boli putând fi evitate în urma efectuării unor cure balneare. Totodată, este foarte important faptul că o bună parte din adresabilitatea curelor balneare vizează şi faza cronică de manifestare a unor boli, precum şi în cazul convalescenţei. În aceste din urmă caz, scopul curelor balneare este dublu: pe de o parte de a readuce funcţiile organismului la stadiul lor iniţial, agentul perturbator fiind îndepărtat, iar pe de altă parte, de a preîntâmpina recidivele.
Vizitatorul este uimit de dezvoltarea pe care oraşul a înregistrat-o în ultimii ani, localitatea fiind bine gospodărită, vădind grija edililor, a primăriei şi, în primul rând, a primarului, dl. Vasile Mitraşca, pentru buna funcţionare a utilităţilor, pentru aspectul urbanistic tot mai modern.
În staţiunea Tăşnad, în acest moment există un număr de 814 locuri de cazare în mai multe hoteluri, moteluri şi pensiuni, din care 293 locuri în unităţi clasificate la 3 stele, 378 de locuri în unităţi clasificate la 2 stele, precum şi 143 de locuri în unităţi clasificate la o stea.
Unităţile de alimentaţie publică din staţiune totalizează un număr de 1.500 de locuri, din care 440 de locuri în unităţi clasificate la 3 stele, 835 de locuri în unităţi clasificate la 2 stele, respectiv 225 de locuri în unităţi clasificate la o stea. De altfel, pentru a afla mai multe amănunte puteţi accesa www.tasnad-statiune.ro sau la nr de telefon 0261 825701; 0261 825860.
Pe lângă bazinele cu apă termală, care constituie principala atracţie turistică a Staţiunii Tăşnad şi care oferă turiştilor posibilitatea de a face băi curative sau de agrement pe tot timpul anului, în zonă există şi alte obiective turistice antropice, din care fac parte vestigii istorice între care Castelul Cserey Fischer, ridicat la 1771 în stil baroc, ce adăposteşte în sălile lui Muzeul orăşenesc.
Muzeul orăşenesc Tăşnad, principalul obiectiv cultural al localităţii urbane, îşi întâmpină vizitatorii cu o bogată colecţie de exponate arheologice provenite din siturile de profil locale sau din vecinătate. Turistul interesat de trecutul acestei regiuni va putea admira unelte şi resturi ceramice incizate din paleolitic sau neoliticul timpuriu descoperite la Ciumeşti sau Pişcolt, vestigii ale culturilor Starcevo Criş, Tisa sau Otomani răspândite în numeroase puncte de introspecţie arheologică din împrejurimile oraşului (Ciumeşti, Otomani, Foieni, Pir, Căuaş, Sanislău), dar şi din perioada dacică de mai târziu.
Edificiile religioase sunt mult mai numeroase şi mai diversificate arhitectural şi funcţional. Ele aparţin unui mozaic de culte (ortodox, reformat, romano-catolic, greco-catolic) specifice celor trei etnii care coabitează armonios în spaţiul geografic tăşnădean.
Cea mai veche construcţie de acest gen este Biserica Reformată, înscrisă la loc de cinste pe lista monumentelor istorice ale zonei. Ea a fost ridicată în anul 1476, în perioada episcopatului lui Vingrádi Geréb László, respectiv a domniei regelui Matei Corvin. Stilul arhitectural aparţine goticului târziu, liniile construcţiei neogotice detaşându-se prin elemente inedite. Vechimea edificiului a impus o succesiune de renovări, una dintre cele mai ample realizându-se la trei secole de la înălţarea sa, în anul 1776. O altă renovare va fi realizată în anul 1867. Impunătoare prin alura sa este Catedrala Ortodoxă „Sf. Maria”, ridicată de practicanţii acestui cult la cumpăna dintre milenii.
Tot în categoria edificiilor religioase se înscriu Biserica Romano-Catolică, înălţată în anul 1905 şi Biserica Greco-Catolică. În localitatea Sărăuad, Biserica „Sf. Grigore Teologul” datează de la 1777 şi are statutul de monument istoric.
Prezenţa celor patru tipuri de edificii de cult aparţinând la principalele confesiuni transilvănene, atribuie Tăşnadului valenţa rară de punct de focalizare al turismului religios, practicat pe o scară largă de aderenţii spirituali ai cultelor respective nu numai cu ocazia hramurilor sau pelerinajelor, ci şi în vizitele propriu-zise. Dar şi de turiştii proveniţi din rândul altor credinţe, interesaţi de valenţele arhitecturale sau de inventarul artistic înmagazinat de edificiile amintite. Din această cauză, un „circuit al bisericilor tăşnădene” ni se pare o ofertă de real interes pentru turismul cultural local, cu adresabilitate extrem de largă, atât pentru turiştii care aleg Tăşnadul pentru proceduri de cură prilejuite de apele termale, în sejur clasic, cât şi pentru turismul de tranzit a cărui intensificare este de aşteptat.
Oana SÎRBU