Cozi pe bani europeni: De ce stăm ore în șir la ușa medicului în timp ce ministerele semnează digitalizarea din PNRR?

În timp ce Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează sute de milioane de lei din PNRR pentru e-Sănătate, realitatea din holurile spitalelor și din farmaciile din România a rămas, pentru mulți pacienți, neschimbată: dimineți pierdute pe scaunele de plastic ale policlinicilor, în așteptarea unui bon de ordine sau a repornirii unui server.

Pe hârtie, prin Componenta 7 din PNRR, unități sanitare din toată țara – de la Spitalul Județean Ilfov până la spitale municipale – au primit milioane de lei pentru triaje digitale, dosare electronice și sisteme de management.

În teren, digitalizarea a avansat în valuri, printre acte adiționale, licitații IT întârziate și sisteme informatice care nu prea comunică între ele.

Iar pe 31 august 2026, țara noastră a ajuns la termenul final al PNRR – moment în care bilanțul oficial pe Sănătate a ieșit la iveală, cu cifre mult mai dure decât lasă să se înțeleagă comunicatele de presă ale ministerului.

CNAS a lansat, pe 1 septembrie, portalul „eSănătatea Mea”, disponibil la adresa portal.esanatateamea.ro. Platforma se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale, cu rolul declarat de a crea un punct unic de acces digital la serviciile și informațiile medicale.

Portalul s-a lovit încă din prima zi de probleme tehnice, cele mai multe erori au fost raportate la autentificare și înregistrare, apărute din cauza unui flux ridicat de solicitări: aproximativ 10.000 de cereri noi de validare sunt înregistrate în fiecare zi, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În etapa inițială, odată înrolat, pacientul poate vedea: calitatea de asigurat, pachetul de servicii de care beneficiază (minimal sau de bază), rețetele emise în ultimii 5 ani, istoricul medical din ultimii 10 ani, istoricul decontărilor făcute de CNAS, starea cardului de sănătate și codul CID, casa de asigurări de care aparține, precum și lista furnizorilor din ambulatoriul de specialitate la care se poate programa online – listă care se completează pe măsură ce furnizorii aleg să se înscrie voluntar.

Funcționalități precum programările propriu-zise, gestionarea lor sau accesarea rezultatelor medicale urmează să fie activate etapizat, pe module. Cardul național de sănătate rămâne valabil indiferent dacă pacientul se înrolează sau nu în portal, iar accesul la servicii medicale nu este condiționat de crearea unui cont.

Presa de specialitate notează că portalul funcționează ca parte a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) și că una dintre schimbările centrale vizează renunțarea treptată la documentele pe hârtie: formularele medicale digitale și biletele de trimitere electronice urmează să înlocuiască varianta tipărită.

Pentru spitale, Ministerul Sănătății continuă să deconteze sume importante prin Componenta 7 – Transformare Digitală. Doar în intervalul 3 – 7 august 2026, ministerul a plătit peste 174,4 milioane de lei pentru proiecte derulate de spitale, servicii de ambulanță și cabinete medicale, iar 13 dintre proiectele finanțate în acea tranșă au vizat explicit digitalizarea. Printre beneficiari:

• Spitalul Municipal Medgidia – aproape 2,9 milioane de lei pentru digitalizarea infrastructurii informatice.
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov – peste 2,7 milioane de lei pentru modernizare digitală.
• Serviciul de Ambulanță Județean Harghita – peste 2,2 milioane de lei.
• Institutul de Medicină Legală Cluj – peste 1,1 milioane de lei pentru transformare digitală.

Separat, în aceeași perioadă, ministerul a semnat 49 de acte adiționale pentru continuarea unor proiecte finanțate prin PNRR, iar rapoarte ulterioare arată că, în total, au fost semnate 41 de acte adiționale pentru digitalizarea spitalelor și 4 pentru direcțiile de sănătate publică – o parte relevantă din motivul întârzierilor menționate deja în presă.

O tranșă ulterioară, din 17 – 21 august 2026, a adus plăți de 223,3 milioane de lei pentru 37 de proiecte PNRR, din care 10 vizau digitalizarea spitalelor publice.

Un detaliu care spune multe despre distanța dintre discursul oficial și practică: pe pagina „Rapoarte de activitate” a Ministerului Sănătății, cel mai recent document încărcat este raportul pentru anul 2024. La începutul lunii septembrie 2026, raportul de activitate pentru 2025 tot nu apărea pe site –  deși instituția care ar trebui să-l publice este aceeași care decontează, lună de lună, milioane de lei pentru „transformare digitală” și tocmai a lansat un nou portal electronic pentru pacienți.

Chiar în ziua închiderii oficiale a PNRR, luni, 31 august 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut, la inaugurarea unui centru de chirurgie cardiovasculară din Târgu Mureș, un bilanț dur pentru sănătate:

• Bugetul PNRR alocat inițial Sănătății depășea 2 miliarde de euro; după reducerile succesive din renegocierile PNRR (declanșate în 2023, finalizate în 2025 și ajustate din nou în iulie 2026), a ajuns la puțin peste 1 miliard de euro.
• Din cele 19 proiecte de infrastructură spitalicească asumate după reașezarea planului din 2023, doar 8 au fost finalizate prin PNRR până la termen. Restul au fost transferate spre alte surse de finanțare – fonduri europene de coeziune sau bugetul de stat – ceea ce înseamnă, practic, ani de întârziere suplimentară pentru pacienți și personal medical.
• La nivel de țară, PNRR-ul României a scăzut de la alocarea inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro la aproximativ 20,1 miliarde de euro (13,57 miliarde granturi, restul împrumuturi la care s-a renunțat). Sănătatea s-a numărat printre domeniile cel mai puternic afectate de aceste reduceri, alături de mediu, educație, eficiență energetică și digitalizarea IMM-urilor.
• Termenul de implementare s-a închis pe 31 august, dar România mai are timp până la 30 septembrie 2026 să depună ultimele cereri de plată, Comisia Europeană urmând să verifice îndeplinirea jaloanelor și să facă plățile finale până la 31 decembrie 2026.

Un exemplu simbolic al blocajelor rămâne noul Spital Județean de Urgență Sibiu: exclus din finanțarea PNRR încă din decembrie 2022 din cauza plafonării valorii eligibile, proiectul a rămas nefinalizat, în timp ce discuțiile politice despre soluții de finanțare s-au consumat, potrivit presei locale, mai degrabă în acuzații reciproce între partide decât în decizii concrete.

Am avea câteva întrebări pentru Ministerul Sănătății și CNAS

1. Ministerul Sănătății a semnat zeci de acte adiționale (41, potrivit ultimelor rapoarte publice) pentru extinderea termenelor din Componenta 7 – Transformare Digitală. Care au fost principalele motive ale acestor întârzieri și ce garanții există că softurile implementate vor fi complet funcționale, nu doar recepționate pe hârtie?
2. Cum va rezolva portalul „e-Sănătatea Mea” problema pacienților care, deși programați, așteaptă în continuare ore în șir pe holurile policlinicilor, atâta vreme cât înscrierea furnizorilor de servicii medicale în modulul de programări online rămâne voluntară?
3. Cum se vor conecta noile sisteme informatice din spitale cu sistemul CNAS, astfel încât rețetele electronice și scrisorile medicale să nu mai genereze timpi mari de așteptare la farmacii atunci când serverele centrale pică?
4. Din cele 19 proiecte spitalicești majore asumate prin PNRR, doar 8 au fost finalizate la termen. Care este calendarul concret pentru finalizarea celorlalte 11, acum mutate pe alte surse de finanțare, și ce se întâmplă cu componentele lor de digitalizare?
5. De ce nu a fost încă publicat, la începutul lunii septembrie 2026, raportul de activitate al ministerului pentru anul 2025, în condițiile în care instituția administrează sume importante din bani publici și europeni pentru digitalizare și transparență?
6. Există un audit tehnic care să confirme că infrastructura hardware a statului poate susține milioane de interogări simultane din partea farmaciilor, medicilor de familie și spitalelor, evitând blocajele istorice ale vechiului SIUI?

Întrebări pentru managerii de spitale care au primit fonduri

1. Ce soluție software concretă a fost achiziționată cu banii PNRR primiți și în ce mod reduce ea, măsurabil, timpul petrecut de un pacient la triaj sau în așteptarea rezultatelor?
2. Cum este pregătit personalul medical pentru utilizarea noilor terminale și programe, având în vedere că introducerea datelor în sistem durează adesea mai mult decât consultația în sine?
3. Cine se va ocupa de mentenanța acestor sisteme după finalizarea proiectelor europene, în condițiile în care multe spitale publice nu au departamente IT solide – și cum se evită învechirea rapidă a aplicațiilor?

România a împrumutat miliarde de euro pentru a aduce sistemul de sănătate în secolul XXI, iar termenele prelungite prin 41 de acte adiționale nu sunt doar simple ajustări birocratice – ele sunt simptomul unui blocaj cronic între viziune și execuție.

Cetățenii nu mai au nevoie de rapoarte pompoase despre „softuri recepționate”, ei au nevoie de spitale în care programarea online să însemne cu adevărat eliminarea cozilor, de rețete electronice care nu cad odată cu serverele CNAS.

Fondurile europene sunt o oportunitate unică, dar fără infrastructură hardware testată, fără mentenanță asigurată după 2026 și fără obligativitatea modulelor de programare, riscăm să transformăm digitalizarea într-un moft costisitor, nu într-un serviciu public funcțional.

Întrebările de mai sus nu sunt retorice – ele așteaptă răspunsuri, nu declarații de intenție. Pentru că, până la urmă, un sistem informatic care nu face decât să mute hârtiile în cloud, fără să reducă suferința sau așteptarea, nu este o revoluție – este doar o eroare de sistem cu buget european.

Așadar, domnule ministru, domnilor manageri și reprezentanților CSAN: când vom vedea nu doar contracte semnate, ci și clinici în care digitalizarea să însemne mai puțin timp pierdut pentru pacienți și mai mult timp pentru medical?

Pentru că, până una-alta, românii nu se plâng de hârtii – se plâng de orele pierdute pe holuri. Iar acolo, niciun soft nu poate face diferența, dacă oamenii din spatele lui nu sunt pregătiți, iar sistemele nu sunt interconectate și reziliente.

Răspunsurile le datorați celor care, în septembrie 2026, încă mai așteaptă.

Comments

comments