Bani virtuali sau cash? cum ne păstrăm economiile…

Anul 2016 a fost unul de referință pentru ceea ce cunoaștem a fi circulația banilor. Societățile dezvoltate tind să adere din ce în ce mai mult la ceea ce se anunță a fi o revoluție în domeniu – renunțarea la lichidități. Dar, ca orice alt trend mondial, și acesta are susținători și opozanți. În timp ce tot mai mulți oameni obișnuiți folosesc sistemele electronice pentru operațunile financiare de fiecare zi, bogații lumii rămân mai conservatori, preferând banii cash și investițiile… palpabile.

            Eliminarea din viața de fiecare zi a lichidităților monetare pare să fie o preocupare constantă a decidenților de toate felurile, de la guverne la instituții financiare internaționale. „Monedele şi bancnotele sunt desuete şi nu fac decât să reducă puterea băncilor centrale, iar guvernul ar trebui să încurajeze abolirea banilor lichizi”, susţine economistul Peter Bofinger, membru al Consiliului German de Experţi Economici, organizație care consiliază guvernul şi Parlamentul din Germania pe teme economice și care recomandă reunțarea cât mai rapidă la lichidități. La rândul ei, Franța face pași importanți spre limitarea plăților cash, reducându-le încontinuu, iar în Danemarca s-a mers și mai departe, Camera de Comerţ a acestei țări recomandând ca magazinele şi furnizorii de servicii să aibă opțiunea de a refuza plata în numerar. Cât despre țările nordice, acestea au un avans considerabil spre „viața fără cash” – în Stockholm, vânzătorilor ambulanţi li se poate plăti cu  cardul, iar  în Helsinki oamenii pot pleca la cumpărături fără portofele.

             Plățile electronice au adus după ele și monedele virtuale. La început a fost „bitcoin”, sistem de plată electronic ce își făcea intrarea în lumea financiară în 2008. În ciuda faptului că Autoritatea Bancară Europeană atrăgea atenția că persoanele care folosesc această monedă nu sunt protejate pe deplin în actualul sistem financiar (volatilitatea monedei este de șapte ori mai mare decât a aurului și de 18 ori peste cea a dolarului american!), totuși, în anul 2015, numărul comercianților care acceptau „bitcoin” pentru produse și servicii trecea de 100.000. Pe parcurs, au apărut tranzacțiile, speculațiile, cotațiile, investițiile, chiar și infracționalitatea care are ca obiect o monedă… virtuală. Cert este faptul că oficialități din Statele Unite, Marea Britanie sau Brazilia recunosc că această monedă poate furniza servicii legale. Ca urmare, în anul care se încheie, 15.milioane de astfel de monede au fost consemnate în circulație electronică la nivel mondial.

            După „bitcoin” a venit „dolarul digital”. Nu cu mult timp în urmă, Canada anunța că experimentează tranzacții cu dolarul digital propriu, numit „MintChip”. Un alt promotor de marcă al monedei virtuale s-a dovedit chiar fostul președinte american Barack Obama, care în 2015 anunța o concentrare asupra temei la nivel guvernamental. Considerat mai sigur pentru consumatori și clienți, mult mai ferit de frauda care însoțește tranzacțiile cu liciditățile cunoscute și o modalitate pentru autorități de a controla mult mai bine economia, „dolarul digital” va avea o influență tot mai mare asupra vieții de fiecare zi a cetățenilor odată cu răspândirea lui. Mai mult, dacă într-o zi nu foarte îndepărtată „cetățenii lumii vor ajunge să poată obține și folosi printr-un click cea mai dorită monedă a lumii, vor dispărea foarte rapid barierele naționale puse de statele care au tendința de a-și izola sistemele financiare”, explică profesorul Eswar Prasad, fost economist în cadrul Fondului Monetar Internațional.

            Elita financiară a lumii nu a rămas departe de aceste tendințe. În primăvara acestui an, în cadrul unei întâlniri la care au participat peste 100 de reprezentanți ai marii finanțe internaționale, s-a experimentat puterea tranzacțiilor digitale. „La sfârșitul zilei, dolarii transformați în avere digitală s-au dovedit capabili de a duce la capăt tranzacții pe loc. Erorile unui sistem de mutare a banilor care durează zile întregi au fost înlocuite cu o siguranță instant”, notează „Bloomberg”.

            Nu doar statele luate separat sau bancherii de top au în atenție domeniul. FMI, alături de China, mizează pe SDR („Special Drawing Rights” – „Drepturi Speciale de Tragere”). Aceasta reprezintă moneda virtuală a Fondului şi este calculată în funcţie de patru repere – euro, yenul japonez, lira sterlină şi dolarul american. Specialiștii arată că instituția financiară internațională folosește această monedă doar în relaţiile interstatale și la nivelul unor sume foarte mari, asociate de regulă cu datoriile țărilor. Cetăţeanul de rând sau companiile obişnuite nu pot deţine acest instrument şi nici nu-l pot folosi. Deocamdată… întrucât sunt tot mai multe voci care răspândesc ideea unei utilizări extinse a SDR. „Stabilirea acestei monede ca principală monedă de rezervă globală ar avea beneficii mari. Pe lângă promovarea utilizării SDR-urilor mai amplu în programele FMI, guvernele ar putea emite şi obligaţiuni denominate în SDR. Mai mult, băncile private ar putea creşte gradul de utilizare al acestei unităţi monetare, aşa cum unele bănci europene au folosit aşa-numita ECU (European Currency Unit), pavând drumul pentru crearea monedei euro”, punctează José Antonio Ocampo, profesor la Universitatea Columbia. De altfel, FMI a experimentat cu această monedă în anii 1970 – 1980, când băncile aveau depozite de 5-7 miliarde SDR, iar companiile au emis obligaţiuni în valoare de 563 milioane SDR.  „Conceptul a funcţionat în practică”, notează „Epoch Times”. În aceste condiții, China a cerut în mod deschis ca SDR să înlocuiască dolarul american ca monedă de rezervă globală.

Bogații preferă lichiditățile

           Banii virtuali nu au doar susținători. Toți marii decidenți trebuie, până la urmă, să ia în calcul și rezistența multor oameni la ideea de a aboli sau de a restricţiona folosirea cash-ului, ceva de neconceput pentru cei care preferă banii în varianta fizică. Și nu sunt puțini – lichiditățile nu dau doar sentimentul de control asupra propriei stări economice, ci poartă și o simbolistică națională greu de eliminat în totalitate din viața oamenilor. Cele mai interesante exemple de rezistență la ideea de bani virtuali vin chiar din lumea bogaților, priviți în general ca modele de succes. Acuzând instabilitatea şi nesiguranţa de pe pieţele globale, 2.473 dintre miliardarii lumii îşi păstrează o bună parte din banii lor (circa un sfert) în numerar. În cifre, peste 1,7 trilioane de dolari există cash la cei mai bogați oameni ai planetei, arată postul american  „CNBC”. „Per total, stocul în numerar al acestor miliardari este în prezent aproximativ de mărimea PIB-ului Braziliei”, estimează un studiu al „Wealth-X Billionaire Census”. Mai mult, fără să se lase prea mult atrași de banii virtuali, bogaţii lumii obişnuiesc să transforme banii şi în lucruri mult mai… tangibile – aur și alte metale prețioase, imobiliare, hoteluri și construcții de toate felurile, de la vile la poduri și stadioane, precum și în lucrări de artă sau obiecte istorice de valoare excepțională.

            Alături de bogați, și alți cetățeni de rând reacționează la nesiguranța financiară a vremurilor, chiar unii dintre cei mai prosperi. Un exemplu sunt elvețienii, care au reînceput să adune bani lichizi. Tendința se manifestă și în Germania, unde a crescut cererea de… seifuri, și în Japonia, după rapoarte ale comercianților care au observat schimbarea. În aceste condiții, chiar dacă banul electronic este puternic susținut de guverne, bănci și instituții financiare, există și voci care promovează menținerea unor rezerve cash pentru tranzacții. Economişti de la Şcoala de Afaceri Stern a Universităţii New York sugerează chiar înfiinţarea unor „conturi de cash” în care, pe timpul zilei, tranzacţiile să poată fi făcute ca în orice cont curent. Noaptea, banii ar fi închişi într-un seif, ceea ce i-ar proteja de dobânzile negative impuse. „Banul fizic ar avea un rol similar celui al aurului în vremurile de început ale tranzacţiilor bancare”, arată susținătorii ideii.

              Va ajunge lumea contemporană să renunțe la monedele și bancnotele care domină economia mondială de secole?…

Roxana ISTUDOR

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.