Când te crezi mai ”profesor” decât trebuie: Răzbunarea creșterii economice

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este nevoit să îşi refacă socotelile privind nevoia de finanţare pentru următorii doi ani, pentru a lua în calcul diminuarea creşterii economice.

Cea mai recentă Strategie de administrare a datoriei publice 2018 – 2020 prevede un necesar brut de finanţare guvernamentală de 70 miliarde de lei pentru 2019.

Necesarul este dimensionat, însă, în funcţie de o creștere economică de 5,7%, mai mare chiar și decât estimarea revizuită oficial pe 2018, de 5,5%.

În plus, prognoza MFP prevede pentru 2020 un necesar de finanţare de 54,9 miliarde de lei în 2020, la un acelaşi ritm de creştere economică de 5,7%.

Între timp, tendința de reducere a creșterii economice a devenit neîndoielnică, din cauza diminuării  contribuției consumului, iar necesarul de finanţare ar urma să crească în consecință.

România este singura economie din regiune pentru care estimările creşterii pe 2018 au fost reduse: de către FMI de la 5,1% la 4,4 – 4,5%, iar de Erste Group de la 4,1% la 3,8%. Banca Transilvania vede creșterea pe 2018 la 4,3%, în vreme ce UniCredit o plasează la 3,9%.

Alternativa favorabilă ar fi ca veniturile bugetare să crească, ca urmare a unui grad de colectare care să compenseze deficitul aferent unei creşteri economice mai mici.

Astfel că, tendinţa de scădere a necesarului de finanţare, pe care conta MFP, ar putea fi infirmată.

Riscurile calculelor

Strategia MFP recunoaşte că, „printre factorii de risc de pe plan intern se numară:

  • conduita politicii fiscal-bugetare, în contextul incertitudinilor legate de impactul pe care măsurile de relaxare fiscală adoptate le-ar putea avea asupra dezechilibrelor macroeconomice pe termen mediu;
  • majorarea deficitului bugetar pe termen mediu și cresterea peste nivelul prognozat al ratei inflatiei”, dar ca urmare a reducerii producţiei agricole din cauze meteorologice;
  • „ajustarea deficitului structural către ţinta 1% pe termen mediu,
  • posibilitatea tergiversării reformelor structurale”

Descărcaţi Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale  2018-2020

Documentul MFP are în vedere şi „așteptările pieței cu privire la creșterea dobânzilor pe termen scurt în contextul revenirii la inflație pozitivă şi a ratelor de dobândă în creştere având în vedere policiticile FED şi BCE”.

„Principalele riscuri asociate ipotezelor macroeconomice din scenariul de bază arată că, prin prisma deciziilor de politică monetară anticipate/estimate atât pe plan intern, cât și extern, contextul de piață estimat pentru anul 2018 este unul mai puţin favorabil în comparație cu anul 2017”, mai spune documentul citat.

Sursa: cursdeguvernare.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.