Cât de mult a greșit Jandarmeria în cazul utilizării unei fotografii, cu efect negativ, fără acordul persoanei vizate. Răspunsul Avocatului Poporului
Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în cazul unei tinere din Codlea, județul Brașov, care acuză Inspectoratul de Jandarmi Bistriţa-Năsăud că i-a folosit o fotografie într-un pliant pentru „Prevenirea faptelor antisociale pe timpul adunărilor publice”. Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 26 din Constituția României privind viața intimă, familială și privată.
Conform articolului publicat de ziarul Bună ziua Brașov, în 19 aprilie 2018, tânăra a declarat „Am fost şocată când un amic din Bistriţa mi-a trimis fotografiile cu fly-erele cu poza mea distribuite prin oraş de Jandarmeria Bistriţa, într-un pliant pentru «Prevenirea faptelor antisociale pe timpul adunărilor publice». Nu-mi doresc ca imaginea mea să fie utilizată în campaniile jandarmeriei în contextul ilustrării faptelor antisociale. Nu mi se pare deloc în regulă ca un om cu o portavoce să devină un simbol al faptelor antisociale la adunările publice”. Pe de altă parte, reprezentanţii Inspectoratului de Jandarmi Județean Bistrița spun că fotografia a fost luată de pe site-urile de ştiri care promovau protestele din întreaga ţară şi că nu a avut drept scop să incrimineze pe cineva.
Din informațiile publicate de către presă, se constată că imaginea folosită de Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița reprezintă un portret al tinerei, portret după care a fost identificată de cunoscuții/prietenii săi.
În acest sens, Cour de Cassation, Chambre civile 1, 12 decembrie 2000, a decis: „Fotografierea unui copil în cadrul unui festival de folk este posibilă, chiar și fără acordul părinților, dacă el este surprins în acel context, în acea ipostază. În momentul în care poza inițială este transformată într-un portret, fotografia capătă o valență cu totul nouă, ce nu putea fi anticipată în mod rezonabil la momentul luării deciziei de a participa la festival, pentru care este nevoie de acordul părinților”. În dreptul intern, art. 73 din Codul Civil prevede: „(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine; (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri”.
Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, „Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepţia prelucrărilor care vizează date din categoriile menţionate la art. 7 alin. (1), art. 8 şi 10, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare”.