Cum pun mâna marii operatori internaţionali pe cerealele de pe câmpul agricultorilor români

Grosul traderilor multinationali este prezent pe piata agricola locala de la mijlocul anilor 1990, implicarea acestora crescand odata cu productivitatea si recoltele fermierilor. Aceste grupuri au fost printre principalii beneficiari ai liberalizarii comertului cu cereale si ai destructurarii fostilor depozitari de stat – Cerealcom si Comcereal – conform comunicatului transmis de Federaţia Agrostar.

Avand la dispozitie lichiditati importante de la companiile-mama ei s-au miscat rapid si au ocupat pozitii strategice in punctele cheie ale zonelor puternic productive pentru cereale si plante oleaginoase.

Astfel, ei au ajuns sa detina adevarate retele de silozuri cu ajutorul carora stocheaza marfa achizitionata de la fermieri pentru ca apoi sa o directioneze cu precadere spre portul Constanta, principala poarta de export a cerealelor romanesti.
Pentru traderi, Romania este un punct strategic pe harta mondiala a cerealelor pentru ca economia locala este al cincilea jucator din UE pentru productia de grau si pe a doua pozitie pentru porumb si floarea-soarelui.

Inca de la inceput, traderii au speculat fragmentarea din piata fermelor agricole, unde cateva zeci de mii de companii si 3,8 milioane de mici fermieri persoane fizice impart 8,3 milioane de hectare de teren arabil.

Astfel, treptat comerciantii au facut pasul din segmentul achizitiilor de materie prime transformandu-se si in distribuitori de ingrasaminte, pesticide sau seminte dar si inlocuind rolul bancilor fara apetit pentru agricultura cu instrumente de finantare. Astfel, a aparut un model de business „circular“ prin care aceste companii furnizeaza mijloacele de productie fermierilor iar la momentul recoltei tot ei sunt cei care achizitioneaza recoltele. La mijloc este o piata de 4-5 miliarde de euro an de an. Intre fermieri si traderi exista mari diferente a puterii de negociere, capacitatea agricultorilor de a obtine preturi mai bune depinde in mare parte de cantitatile pe care le poate livra si de situatia financiara a companiei sale.
Podiumul comerciantilor de materiii prime agricole din Romania dupa cifra de afaceri este format din Cargill (462 mil. euro), Alfred Toepfer (424 mil. euro) si Bunge (376 mil. euro prin doua companii), trei dintre cei patru membri ai asa-numitului grup international ABCD (Alfred Toepfer/ADM-Bunge-Cargill-Louis Dreyfus). Francezii de la Dreyfus au fost prezenti si ei anterior in Romania dar au facut un pas in lateral, concentrandu-se pe spatiul ex-sovietic.

Aceste companii sunt cele care controleaza cea mai mare parte a comertului cu materii prime in economia mondiala, cu prezente din piata uleiului de palmier pana in cea a rapitei sau a bioetanolului.

Impozitul agricol va fi plătit la primărie dacă nu există unitate ANAF în localitate

În altă ordine de idei, în cazul în care nu există o unitate a Fiscului, agricultorii vor plăti impozitele la primăria de care aparţin, astfel încât contribuabilii să nu se deplaseze pe distanţe mari, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern ieri.

„Această posibilitate vizează situaţia în care în localitate nu există o unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi are ca scop diminuarea cheltuielilor de conformare pe care trebuie să le suporte contribuabilul pentru a-şi îndeplini obligaţiile de plată. Se evită, astfel, deplasarea contribuabililor în cauză pe distanţe foarte mari pâna la unitaţile administratiilor finanţelor publice la care sunt înregistraţi ca plătitori de impozit şi contribuţii aferente veniturilor din activităţi agricole”, se arată în nota de fundamentare.

Sumele încasate de la contribuabilii persoane fizice care desfăşoară activităţi agricole vor fi depuse de către departamentul de specialitate din cadrul primăriilor, în cel mult două zile lucrătoare, în conturi separate pentru bugetul de stat, respectiv cel de asigurări sociale. Sute de mii de fermieri riscă amenzi de la Fisc pentru că nu şi-au depus declaraţiile de venit aferente impozitului agricol. România are peste 990.000 de exploataţii agricole cu suprafeţe de peste două hectare, dar până la data de 26 iulie 2013 au fost înregistrate numai 162.933 de declaraţii privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit pentru anul 2013.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.