Extinderea UE în Balcani, cursă cu obstacole
Uniunea Europeană trebuie să avanseze cu procesul de extindere şi „nu mai poate irosi timp” în această privinţă, susţine comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, citat de cotidianul ungar „Magyar Nemzet”.
Dar Bulgaria a informat Comisia Europeană că nu acceptă proiectul cadrului de negociere propus pentru Macedonia de Nord şi proiectul de declaraţie aferentă, întrucât nu sunt incluse garanţiile necesare pentru îndeplinirea condiţiilor prezentate de Sofia.
Bulgaria contestă existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. Iată, așadar, un nou hop pentru Macedonia de Nord, care cu greu a trecut de veto-ul Greciei și a fost nevoită chiar să-și schimbe numele pentru a trece de acest impas.
În fața presiunilor membrilor UE, Ambasadorul Bulgariei la UE, a explicat miniștrilor Uniunii decizia țării sale de a se opune începerii negocierilor de aderare Macedoniei de Nord.
Dimitar Tzantchev a reprezentat Bulgaria la Consiliul Afaceri Generale, formatul ministerial al UE27, care decide problemele legate de extinderea UE. Bulgaria a respins decizia de a deschide discuțiile de aderare la UE cu Macedonia de Nord încă din noiembrie anul trecut, o acțiune care a afectat indirect și Albania, un alt candidat din Balcanii de Vest, care a avansat pe drumul său UE în tandem cu Skopie.
Măsura a fost o surpriză pentru mulți, deoarece Bulgaria a fost un puternic promotor al extinderii UE în Balcanii de Vest, după ce a organizat un summit special în timpul Președinției sale a Consiliului UE, în 2018.
Între timp, Skopje nu a reușit să respecte un tratat bilateral cu Bulgaria, blocând efectiv activitatea unui comitet mixt însărcinat să rezolve problemele „istoriei comune”. În paralel, Sofia a remarcat un nou val de discursuri de ură anti-bulgară în Macedonia de Nord.
În 2019, Parlamentul bulgar a adoptat în unanimitate o declarație dură care avertiza Skopje că Sofia nu va tolera denaturarea evenimentelor istorice, documentelor și artefactelor, precum și rolul și punctele de vedere ale personalităților din istoria bulgară.
Vorbind cu miniștrii UE, Tzantchev a spus că Bulgaria este „ultima țară care trebuie să fie convinsă de ce Balcanii de Vest ar trebui să devină într-o zi parte a UE”, dar că „pentru prima dată, avem o țară candidată care declară că vrea să devină membru al UE fără a renunța la ideologia sa de construire a statului din era comunistă”, fără, însă, să puncteze problemele reale din spatele atitudinii ostile a lui Skopje.
În timp ce Macedonia de Nord a învățat repede ce important e lobby-ul la Bruxelles și face asta cu râvnă, mulți bulgari consideră șocant faptul că membrele UE sunt mai solidare cu o țară din afara Uniunii – mai multe state ai UE, inclusiv Austria, au criticat poziția bulgară.
Primul ministru al Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, care a vizitat recent sediul UE, a declarat că „transmite mesajul de la cetățenii Macedoniei de Nord oficialităților UE, că țara lucrează din greu, a livrat rezultate și nu cere mai mult decât ceea ce merită.
Un pas înapoi pentru Macedonia de Nord ar fi un mesaj de descurajare pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest”, a spus Zaev.
Pe de altă parte, noul tip de veto, cel cultural, a devenit deja un mod de operare, iar frământata zonă a Balcanilor oferă scena perfectă pentru astfel de atitudini.
De altfel, veto-urile și amenințările cu aceste opoziții s-au ținut lanț pe parcursul extinderii Uniunii în această parte a continentului. Progresul Macedoniei de Nord în direcția aderării la NATO și UE a fost blocat de Grecia din 1991 până în 2019.
În 2009, Slovenia a blocat negocierile Croației cu UE cu privire la delimitarea unei frontiere maritime în Golful Piran. În 2016, Croația a blocat solicitarea de aderare a vecinei Serbia, invocând îngrijorări cu privire la tratamentul minorității croate în Serbia sau cooperarea sârbă cu Curtea pentru crime de război din Haga.
Practic, actualul veto bulgar asupra procesului de aderare al Macedoniei de Nord la UE se concentrează parțial pe rebelii din secolul al XIX-lea, care au luptat împotriva stăpânirii otomane în zona cunoscută pe atunci sub numele de Macedonia, care includea Macedonia de Nord și părți din Bulgaria și Grecia moderne.
Istoricii bulgari au susținut de multă vreme că acești rebeli erau bulgari ca etnie și limbă, în timp ce pentru Macedonia de Nord sunt primii fondatori ai identității macedonene moderne.
Linia dintre identitatea bulgară și macedoneană a rămas disputată în secolul al XIX-lea, iar elaborarea unui răspuns unitar și mai ales agreat dacă luptătorii în cauză erau sunt bulgari sau macedoneni într-un moment în care Bulgaria era un stat foarte tânăr și Macedonia nu fusese niciodată o țară independentă, este extrem de dificilă. Controverse similare înconjoară problema limbii – Bulgaria se opune referințelor la „limba macedoneană” în timpul negocierilor Macedoniei de Nord cu UE.
Este de menționat și componenta politică a atitudinii Sofiei – din considerente electorale, de dragul voturilor naționaliștilor, politicenii bulgari nu-și pot permite să facă unele concesii Macedoniei de Nord.
În acest timp, un document intern al UE arată că „percepția statelor din Balcanii de Vest referitoare la extindere este că aspirațiile lor se izbesc de un zid atât de înalt de condiții și proceduri, încât efortul este unul sisific”.
Roxana Istudor