Falsă consultare a Ministerului Mediului în ceea e privește proiectul Roșia Montană
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice ocolește din nou procedurile legale de avizare a proiectlui de la Roșia Montană în folosul companiei canadiene ce intenționează să exploateze, prin utilizarea cianurilor, cel mai mare zăcământ aurifer din Europa. Proiectul minier rămâne în continuare blocat în instanță de localnicii ce nu doresc să își părăsească terenurile. Cele mai recente demersuri ale MMSC, ce mimează consultarea publică și dialogul, se situează în afara cadrului legal prevăzut de procedura acordului de mediu.
Asociația Alburnus Maior reamintește Ministerului Mediului și tuturor celor ce urmăresc campania Salvați Roșia Montană prevederile Legii 350/2001 și a Hotărârii de Guvern 1076/2000. Aceste acte normative prevăd ca după parcurgerea procedurii SEA şi obţinerea tuturor avizelor prevăzute de lege, inclusiv după aprobarea în consiliul/consiliile locale a planului urbanistic zonal, se poate trece la elaborarea propunerii de proiect care respectă întocmai reglementările aprobate prin PUZ.
Cu toate acestea, Roșia Montană Gold Corporation nu deține la momentul de față un asemenea plan urbanistic pentru zona de dezvoltare industrială care să corespundă propunerii de proiect minier precum și cadrului legal actual. RMGC deține doar planul aprobat în 2002 și a cărui valabilitate a fost prelungită. În ciuda faptului că valabilitatea documentației de urbanism a fost prelungită, aceasta nu produce niciun fel de efecte juridice pentru că majoritatea avizelor şi acordurilor care au stat la baza adoptării sale în 2002 sunt expirate şi nu s-au obţinut avize şi acorduri noi care să corespundă noilor reglementări în vigoare. Faptul că PUZ Roșia Montană din 2002 nu mai corespunde cadrului legislativ actual și nu are avizele necesare conform actualelor reglementări a fost reținut în motivarea[1] deciziei Curţii de Apel Alba nr. 1960/2012 pronunţată în data de 4 aprilie 2012 în dosar 5159/107/2010.
Alături de problemele legate de planurile de urbanism stau numeroase alte motive pentru care Ministerul Mediului ar trebui să sisteze procedura de evaluare a proiectului minier. Astfel, vaste zone din Roșia Montană aflate în aria directă de impact a proiectului minier nu au fost cercetate arheologic și nu au fost descărcate de sarcină arheologică. Dintre acestea Aşezarea romană de la Alburnus Maior, zona Orlea sau Exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior, respectiv Masivul Orlea sunt monumente istorice clasa A, protejate prin Legea 422/2001. Prin urmare acordul de mediu nu poate acoperi aceste suprafațe care sunt incluse, potrivit proiectului minier, în zona de exploatare industrială, încălcându-se totodată Ordonanța 43/2001, Art. 2 (9) potrivit căruia „Cercetarea arheologică prealabilă este obligatorie în toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu patrimoniu arheologic”.
În acest context, apelul Ministerul Mediului publicat[2] pentru participarea publicului la o procedură inexistentă din punct de vedere legal, are rolul unic de a oferi consultanță fără valoare legală operatorului minier. Noile standarde de mediu[3] anunțate de premierul Victor Ponta și de Ministerul Mediului nu se traduc în nici o modificare reală a proiectului de minerit pe bază de cianuri, acesta rămânând neschimbat de la preluarea mandatului de către actualul ministru al mediului, Rovana Plumb. Mai mult, documentul supus dezbaterii publice reprezintă o serie de preulări din studiul de impact, respectiv din răspunsurile companiei la solicitările ministerului. În acest document nu sunt niciunde incluse informații din studiile de specialitate depuse în 2007 de societatea civilă în cadrul etapei legale de consultare publică. Toate acestea reprezintă astfel o sfidare a poziței numeroșilor specialiști ce au realizat recomandări documentate privind abandonarea proiectului pe considerente de mediu, sociale, economice și de patrimoniu.
„Este ridicol să răspunzi la propuneri privind biodiversitatea precum <crearea de adăposturi artificiale și facilităţi de acces a liliecilor în podurile caselor din zona istorică> sau <realizarea unor mulaje scara 1:1 pentru lucrările miniere (galerii) reprezentative, ce vor permite ulterior crearea unor copii fidele ale orginalului în perimetrul carierei Cârnic ca parte a proiectului de închidere a acestei cariere>. Specialiștii s-au pronunțat anterior, iar aceste soluții scrise pe genunchi nu pot fi considerate ca un aport profesionist al ministerului în cadrul procedurii de evaluare a impactului de mediu pentru proiectul Roșia Montană. Este un pur exercițiu propagandistic realizat de minister în exact ziua includerii de către Victor Ponta a proiectului minier în Planul Național pentru locuri de muncă,” a declarat Dan Mercea, președintele Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
În ceea ce privește standardele de mediu se poate însă remarca o diminuare a acestora prin renunțarea Ministerului Mediului la obligativitatea garanţiei financiare şi responsabilitatea faţă de mediu anunțate de Rovana Plumb în cadrul vizitei din aprilie la Alba Iulia[4]. Prin răspunsul primit de către Alburnus Maior la cererea oficilă din luna iulie se notează: „pentru formele de garanție financiară (…) nu se poate încă definitiva o modalitate de acțiune”[5]. Prin urmare asigurarea în caz de accident sau prevederi stricte precum nivelul concentrației de cianură din iazul de decantare rămân în continuare subiecte tabu, ce nu-și găsesc rezolvare.
„Pentru noi, cei din Roșia Montană, ceea ce fac acum Ministerul Mediului și în general autoritățile de la București nu aș putea spune că ne enervează, ci mai degraba ne provoacă milă. Este jenant să îi vezi cât de servil se comportă și cât dispreț arată pentru propriile legi. În schimb sunt extremi de servili unei companii ce produce dezastru economic, social și de mediu. Nu vom raspunde la această falsă consultare publică, este imposibil să dialoghezi cu cineva care duce nivelul discuției într-atât de jos,” a declarat Eugen Davd, președintele Alburnus Maior.
[1] Potrivit deciziei nr. 1960/2012: În măsura în care, faţă de dispoziţiile art. 2 din HCL 1/2009, se poate reţine că s-a realizat o aprobare efectivă a celor două planuri de urbanism, pe baza documentaţiilor din proiectul 4548/aprilie 2002, în acord cu judecătorul fondului, curtea apreciază că aceste documentaţii trebuiau să respecte legislaţia în vigoare la data de 29.01.2009.
[2] http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/07/2013-07-09_Nota_Masuri_si_conditii_in_vederea_decizie_de_emitere_a_acordului_de_mediu.pdf
[3] http://www.mediafax.ro/economic/guvernul-negociaza-cresterea-participatiei-la-rosia-montana-si-marirea-redeventei-11119910
[4] http://citynews.ro/eveniment/ministrul-rovana-plumb-proiectul-rosia-montana-trebuie-sa-respecte-garantia-financiara-si
[5] http://www.rosiamontana.org/sites/default/files/stiri/Aurari_CIDR_83671.PDF