Florina Onețiu – preşedinte Romanian Innovation Cluster, despre mesajul principal al AI DAY ROMÂNIA: ”AI nu mai este un subiect de discuție, este o decizie de business”

1. În ultimul an, Inteligența Artificială a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte la nivel global, însă pentru mulți români încă pare un concept abstract. Care este mesajul principal pe care doriți să îl transmiteți prin intermediul conferinței AI DAY de pe data de 1 iulie și de ce considerați că momentul pentru această dezbatere este acum?

Mesajul principal al AI DAY ROMÂNIA 2026 este foarte direct: AI nu mai este un subiect de discuție, este o decizie de business. Iar momentul acestei decizii este acum, nu peste un an sau doi.

Companiile românești se confruntă astăzi cu un paradox. Pe de o parte, 75% dintre lideri spun că vor implementa AI în următorii doi ani.

Pe de altă parte, datele Eurostat plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția efectivă a AI, cu doar 5% din companii care folosesc tehnologia, față de o medie europeană de 20%. Această distanță între intenție și acțiune este cea mai mare oportunitate strategică a momentului.

AI DAY este construit ca răspuns la această realitate. Nu organizăm o conferință despre ce ar putea face AI în viitor. Aducem la aceeași masă autoritățile care vor aplica AI Act-ul (ANCOM, ICI, ADR), avocații care interpretează legea, și companiile care au implementat deja AI cu rezultate măsurabile.

Audiența pleacă acasă cu un plan de implementare pentru următoarele 90 de zile, nu cu o nouă listă de motive de îngrijorare.

Momentul este acum pentru că trei forțe converg simultan. Tehnologia AI evoluează la fiecare trei luni, în timp ce adaptarea organizațională durează 12-18 luni, companiile care încep astăzi pot ajunge la o integrare reală exact când presiunea competitivă va fi maximă. AI Act-ul intră în vigoare cu sancțiuni generale din august 2026 și pentru sisteme high-risk din decembrie 2027, iar pregătirea ordonată necesită timp. Iar talentele cele mai bune pleacă deja la organizațiile care construiesc cu AI, nu la cele care vorbesc despre AI. Cine începe în iulie 2026 va fi operațional în 2027. Cine amână, va pierde startul din păcate.

2. Există încă multe temeri legate de impactul AI asupra locurilor de muncă. Din perspectiva dumneavoastră, va înlocui Inteligența Artificială oamenii sau îi va ajuta să fie mai productivi și să creeze noi oportunități profesionale?

Răspunsul cinstit este că AI face deja ambele simultan și diferențiat pe categorii de roluri. A pretinde că AI doar ajută oamenii este la fel de eronat ca a pretinde că AI doar îi înlocuiește. Realitatea operațională este mai nuanțată.

AI înlocuiește în mod real anumite task-uri repetitive, predictibile, bazate pe reguli clare – introducere de date, raportare standard, prima linie de suport clienți, screening inițial al unor documente. În aceste zone, automatizarea se va accelera în următorii ani. Asta nu înseamnă neapărat dispariția locurilor de muncă, dar înseamnă cu certitudine redefinirea fundamentală a rolurilor.

În același timp, AI amplifică oamenii în zone unde valoarea lor este greu de replicat – judecata strategică în condiții ambigue, relația umană autentică, creativitatea aplicată, leadership-ul în momente de schimbare. Un avocat cu AI este de patru-cinci ori mai productiv decât unul fără. Un medic cu AI ia decizii mai bune. Un creator de conținut cu AI produce mai mult în mai puțin timp. Pentru aceștia, AI este un multiplicator.

Mesajul corect pentru un lider de business sau pentru un angajat este următorul: nu te lupta cu AI, nu o ignora, dar nici nu o accepta naiv. Învață să lucrezi alături de ea, să identifici unde adaugă valoare reală în rolul tău, și să-ți redefinești proactiv contribuția. Cei care vor pierde în această tranziție nu sunt oamenii care nu folosesc AI, sunt cei care refuză să-și recalibreze rolul. La AI DAY discutăm exact această recalibrare în Panel-ul OM+AI, cu lideri din publicitate, educație, ecommerce și media.

3. Pe 25 iunie, cu doar câteva zile înainte de AI DAY, organizați prima misiune oficială a mediului privat românesc la Parlamentul European dedicată AI Act și astfel aduceți România într-un dialog direct cu factorii de decizie europeni. Care este, mai exact, mesajul de «ultimă oră» pe care mediul privat din România vrea să îl transmită decidenților de la Bruxelles? Există cereri specifice de modificare sau adaptare a normelor pentru piața est-europeană?

Mesajul principal pe care îl ducem la Parlamentul European este unul de poziționare constructivă, nu de protest. Mediul privat românesc vrea să fie parte a soluției pentru implementarea AI Act, nu un destinatar pasiv al normelor decise altundeva.

Aducem trei mesaje la Bruxelles.

Primul: economiile est-europene pornesc dintr-un punct diferit față de cele vest-europene. România are 5% adopție AI, Franța are 41%. A aplica aceleași standarde de implementare în același ritm, fără diferențiere, riscă să creeze un decalaj competitiv permanent. Cerem nu modificarea normelor, ci instrumente de tranziție diferențiate – programe de finanțare adaptate, ghiduri practice de conformitate pentru mid-market, perioade de adaptare proporționale cu nivelul de pornire al fiecărei economii.

Al doilea: companiile mid-market din regiune nu au resursele juridice ale corporațiilor mari, dar suportă aceleași obligații. Cerem materiale practice de aplicare – template-uri de documentație, ghiduri operaționale, exemple concrete – care să facă AI Act-ul accesibil pentru companii de dimensiune medie, nu doar pentru cele cu departamente de compliance.

Al treilea: vrem să accesăm structurat programele de finanțare europene pentru AI – Horizon Europe, Digital Europe Programme, European Innovation Council, rețeaua AI Factories. Misiunea de la Bruxelles deschide canalul direct între mediul privat românesc și aceste programe.

4. Multe companii și antreprenori sunt interesați să adopte soluții de Inteligență Artificială, dar se tem de complexitatea noilor reguli europene. Care sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le știe astăzi orice manager sau antreprenor despre AI Act?

Pentru un manager sau antreprenor român care își dorește claritate operațională, esența AI Act-ului se reduce la cinci pași concreți.

Primul: identifică ce sisteme AI folosești deja, oficial și neoficial. Aici este o surpriză pentru majoritatea liderilor: angajații folosesc deja AI generativ pentru documente, prezentări, analiză, fără ca organizația să știe. AI Act-ul te face responsabil pentru AI-ul folosit în compania ta, indiferent dacă l-ai aprobat formal sau nu.

Al doilea:  clasifică nivelul de risc. Majoritatea sistemelor AI sunt în zona minimală sau limitată, dar dacă activezi în sănătate, banking, HR, educație sau infrastructură critică, sau dacă folosești AI pentru decizii care afectează direct oamenii, ești în zona high-risk și ai obligații suplimentare.

Al treilea: asigură-te că echipa îndeplinește cerința de AI Literacy. Obligația este în vigoare din februarie 2025 și este cel mai des neglijată, deși este și cel mai ușor de îndeplinit cu un program structurat de formare.

Al patrulea: pregătește documentația. AI Act impune un set clar de documente, iar la AI DAY, Av. Sergiu Vasilescu va prezenta cele șapte documente care fac diferența între o auditare lină și una problematică.

Al cincilea: nu trebuie să faci totul deodată. Începe cu inventarul și clasificarea, apoi adaugă documentația și formarea progresiv. O abordare ordonată în șase luni este mai eficientă decât una panicată în trei săptămâni.

5. Asistăm zilnic la știri despre breșe de securitate și utilizări abuzive ale datelor prin sisteme AI. Cât de sigură mai este o companie românească astăzi dacă folosește instrumente AI de masă fără un audit juridic strict?

Riscul este real și subestimat. O companie românească care folosește astăzi instrumente AI de masă fără un audit juridic și operațional adecvat se expune simultan pe trei planuri.

Pe planul protecției datelor, multe instrumente AI gratuite sau cu preț redus folosesc datele introduse pentru a-și antrena modelele. Asta înseamnă că informații confidențiale ale clienților tăi, date financiare, strategii de business sau corespondență internă pot ajunge să fie procesate, stocate sau chiar reflectate în răspunsurile pe care același instrument le dă altor utilizatori – cu impact direct asupra reputației și conformității cu GDPR.

La aceasta se adaugă riscul deciziilor greșite. Instrumentele AI generative dau răspunsuri plauzibile, dar nu întotdeauna corecte. Când un angajat folosește AI pentru a redacta un contract, pentru a calcula o expunere financiară sau pentru a evalua un candidat, fără validare umană competentă, organizația își asumă riscul deciziilor eronate. AI nu poate fi tras la răspundere – tu rămâi responsabilul.

Iar peste tot acest peisaj se așază obligațiile AI Act. Folosirea sistemelor AI fără o evaluare clară a clasificării de risc, fără documentație și fără supraveghere umană acolo unde este necesară, te expune la sancțiuni care pot ajunge la 15 milioane EUR sau 3% din cifra de afaceri globală pentru sisteme high-risk.

Soluția nu este să te oprești din a folosi AI, ci să o folosești ordonat. Identifică instrumentele aprobate la nivel organizațional, stabilește politici clare despre ce date pot fi introduse în AI și ce nu, construiește un proces de validare umană pentru deciziile cu impact, formează echipa în AI Literacy și documentează procesele. Pentru companiile mid-market, acest exercițiu se poate face în trei-șase luni cu sprijin specializat.

6. Evenimentul AI DAY reunește la aceeași masă lideri de business, experți internaționali, avocați și reprezentanți ai autorităților. Care sunt principalele întrebări pe care le primiți din partea mediului de afaceri și care sunt cele mai frecvente mituri despre Inteligența Artificială pe care încercați să le demontați?

Liderii de business îmi adresează, în esență, două tipuri de întrebări, iar răspunsul la fiecare demontează un mit foarte răspândit.

Cea mai frecventă întrebare este „Câți bani trebuie să investesc în AI pentru ca să fie real?”. Mitul din spatele acestei întrebări este că AI înseamnă bugete corporate masive, infrastructură proprie, proiecte de un an sau mai mult.

Realitatea operațională este alta. Cele mai bune implementări AI pentru companiile mid-market românești încep cu bugete sub 20.000 EUR pe primul an, folosesc instrumente disponibile public și produc rezultate măsurabile în trei luni. Diferența nu este bugetul, este claritatea strategică a cazurilor de utilizare alese.

Celălalt tipar de întrebare este „Dacă încep cu AI acum, riscul de a alege greșit nu este prea mare? Nu ar fi mai sigur să aștept să se așeze tehnologia?„.

Mitul aici este că tehnologia se va „așeza” și că va exista o decizie evidentă mai târziu. Realitatea este că tehnologia nu se va opri din evoluție – ritmul devine din ce în ce mai accelerat. La fiecare trei luni apare un model major nou, iar adaptarea organizațională durează 12-18 luni.

Decalajul dintre cele două ritmuri este cea mai mare amenințare strategică pe care o au companiile românești.

Pe lângă aceste întrebări explicite, există și una emoțională, mai puțin verbalizată dar omniprezentă: „Voi reuși să mențin partea umană a business-ului meu în era AI?”.

Aici intervine cadrul OM+AI pe care îl construim – filozofia că AI accelerează ce nu trebuie să fie uman, eliberând timpul oamenilor pentru ce nu poate fi automatizat.

La AI DAY lansăm în premieră HAI Wheel™, cadrul strategic și de implementare pentru organizația OM+AI, dezvoltat în România pentru contextul românesc.

7. Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj antreprenorilor și managerilor care încă privesc Inteligența Artificială cu reținere, care ar fi acela? De ce considerați că adoptarea AI nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate pentru competitivitatea viitoare a companiilor?

Mesajul meu pentru orice antreprenor sau manager care încă privește AI cu reținere este unul scurt: nu pierzi bani pentru că ai întârziat, pierzi talente și pierzi poziție competitivă. Iar acestea sunt pierderi pe care nu le poți recupera ulterior cu bani.

Conversațiile mele din ultimii doi ani cu lideri de business români au scos la suprafață un tipar care merită atenție. Un CEO mi-a spus recent, după ce a amânat doi ani implementarea AI: „Cei mai buni oameni au plecat. Nu pentru salariu, ci pentru că plecau la organizații care construiau cu AI, nu vorbeau despre AI.” Asta este pierderea care nu apare în bilanț până nu este prea târziu.

Pe lângă pierderea de talente, există și pierderea de poziție competitivă. La fiecare trei luni, capabilitățile AI devin mai accesibile, mai puternice, mai integrate. Companiile care încep procesul de adaptare astăzi vor fi operaționale când vor apărea cele mai mari valori. Cele care încep peste un an vor face același efort sub presiunea timpului, cu echipele descurajate și cu competitorii deja înaintea lor.

Adoptarea AI nu este o decizie despre tehnologie. Este o decizie despre cum vrei să fie compania ta în 2028-2030.

Vrei să fii organizația care a construit ordonat capacitatea AI, care a păstrat oamenii buni și a atras altele noi, care își poate apăra poziția de piață?

Sau vrei să fii cea care a așteptat să fie „sigur” și s-a trezit prea târziu?

Pe 1 iulie, la AI DAY ROMÂNIA, audiența pleacă acasă cu răspunsul la această întrebare.

Comments

comments