Justiția italiană, campioană europeană la lentoarea proceselor
Italia este ultima din Uniunea Europeană la eficiența justiției, arată Comisia Europeană, care oferă date comparative privind eficiența, calitatea și independența sistemelor judiciare din toate statele membre.
O constantă în Italia este lentoarea în soluționarea proceselor – este nevoie de peste 500 de zile pentru prima sentință, aproape 800 pentru apel și 1.300 pentru hotărârea definitivă a Curții Supreme, se arată în raport.
De pildă, o analiză „The Gardian” citează un raport al organizației antimafia Libera, care arată că 80% dintre cazurile victimelor inocente ale asasinatelor au rămas nerezolvate, cu foarte multe încă încurcate în căile justiției, de decenii – publicația britanică detaliază inclusive cazul unui bărbat care așteaptă din 1989 ca vinovații pentru uciderea fiului său în plină stradă să fie pedepsiți.
Țara este, de asemenea, în urmă în ceea ce privește numărul de cauze pe rol și la numărul de judecători la 100.000 de locuitori, în timp ce se află în fruntea clasamentului la numărul de avocați.
Concomitent cu publicarea raportului, Consiliul de Miniștri italian a aprobat reforma procesului penal, propusă de ministrul Justiției, Marta Cartabia.
Proiectul prevede introducerea unor termene maxime, introducerea unor limite la posibilitatea recursului și criterii de prioritate transparente și prestabilite pentru procese.
500 de cetățeni au dat în judecată Guvernul
În acest context, publicația „La Stampa” prezintă poveștile oamenilor care au murit la Bergamo în perioada cea mai întunecată a pandemiei, când pericolul era asociat de autorități cu un „episod chinezesc”, citează Rador.
Peste 500 de persoane cer socoteală, într-o instanță civilă din Roma și cer condamnarea Președinției Consiliului, a Ministerul Sănătății și a Regiunii Lombardia, precum şi despăgubiri în valoare de aproximativ 100 milioane de euro pentru daunele morale suferite în criza sanitară.
În centrul litigiului se află gestionarea crizei de sănătate de către instituții fără „niciun plan de pandemie”, care ar fi trebuit întocmit dacă s-ar fi respectat deciza din 2013 a Parlamentului European și liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Infecțioase.
„Așteptăm de la sistemul judiciar răspunsuri pe care politica nu ni le-a dat niciodată. Vrem să înțelegem de ce cei dragi au murit în câteva zile și dacă s-ar fi putut face ceva pentru a-i salva.
Suntem siguri că, cel puțin în faza inițială a pandemiei, medicii au fost nevoiți să facă alegeri, gândindu-se să-i salveze pe cei mai tineri și să-i sacrifice pe cei mai fragili. Au fost puși să facă aceste alegeri și cred că a fost greu și pentru ei. Însă cineva trebuie să ne spună de ce s-au întâmplat toate acestea.
Procuratura din Bergamo se află pe drumul cel bun, funcționează bine, dar cerem instanței civile din Roma să înlăture acea tăcere și acea Omerta pe care le-am întâlnit la nivel politic.
Regiunea Lombardia, de exemplu, a făcut totul pentru a le pune piedici avocaților noștri. Știm că am ales o cale foarte lungă și plină de dificultăți, dar dacă suntem aici este pentru că datorăm acest lucru fiinţelor dragi pe care le-am pierdut”, punctează Cassandra Locati.
Paolo Casiraghi, un al reprezentant al reclamanților, detaliază: „Cine ar fi trebuit să ne protejeze de la început nu a făcut-o niciodată. Când mergeam să căutăm măști pentru față, dispozitive de siguranță și butelii de oxigen, nu făceam altceva decât să ne învârtim în cerc.
Atunci când membrii familiei noastre au fost luați de-acasă cu targa nu știam că nu îi vom mai vedea niciodată și că vom participa la înmormântare prin intermediul telefonului mobil. Politica ne-a oferit doar vorbe”.
Roxana Istudor