Lista principalelor modificări aduse legii fundamentale
Parlamentarii au creionat în 11 şedinţe de lucru proiectul de revizuire a Constituţiei care taie din atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale, interzice traseismul politic şi restructurează Consiliul Superior al Magistraturii.
Noile reglementări îl împiedică pe şeful statului să aibă ultimul cuvânt în desemnarea premierului, obligându-l să accepte candidatul propus de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile. Preşedintele va trebui să-i dea sarcina formării guvernului reprezentantului propus de formaţiunea/alianţa clasată pe locul al doilea ca număr de mandate, iar dacă şi în această situaţie nu se obţine votul de învestitură, premier va fi desemnat din partea coaliţiei care deţine majoritatea absolută în Parlament.
Noile prevederi privind desemnarea premierului:
Art.103.- (1) Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
Art.103.- (4) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
Art.103.- (5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare, care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
De asemenea, preşedintele nu va mai putea cere urmărirea penală a miniştrilor şi nici suspendarea din funcţie a acestora, aceaste atribuţii fiind mutate în fişa Parlamentului. Totodată, preşedintele va trebui să ceara acordul paralmetului pentruorganizarea unui referendum.
O altă modificare ar fi aceea că Parlamentul se va dizolva dacă propunerea de demitere a preşedintelui formulată de parlamentari este respinsă de majoritatea celor prezenţi la urne, potrivit unui amendament votat, marţi, de Comisia de revizuire a Constituţiei.
Amendamentul a fost formulat de PNL şi de Forumul constituţional, fiind adoptat cu 17 voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi 2 abţineri. Între cei care nu au fost de acord cu acest amendament s-au numărat parlamentarii PDL şi PPDD.
Un alt amendament adus Legii Fundamentale prevede că mandatul președintelui României va fi redus la patru ani.
Până în prezent, șeful statului avea un mandat de cinci ani. Potrivit amendamentului, la art. 83, alin. 1, se arată că ”mandatul președintelui României este de patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului”.
Comisia de revizuire a Constituţiei a mai adoptat, joi, un amendament conform căruia România recunoaşte rolul istoric al Casei Regale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase şi al minorităţilor naţionale în constituirea şi modernizarea statului român.
După articolul 1 a fost introdus un nou articol cu următorul text: „România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase”. Amendamentul a fost adoptat cu majoritatea voturilor.
De asemenea, Comisia de revizuire a adoptat amendamentul privind combaterea traseismului politic. Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, joi, amendamentul senatorului PNL Tudor Chiuariu care prevede că mandatul parlamentarului încetează în momentul în care senatorul sau deputatul îşi dă demisia din partidul pe listele căruia a fost ales.
Este aceeaşi procedură ca în cazul primarilor. Amendamentul a fost adoptat cu 20 de voturi „pentru”.
Art.70.- (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
e) la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică.
Art.64.- (3) „Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”.
De asemenea, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, joi, un amendament potrivit căruia Parlamentul numeşte sau alege, după caz, Avocatul Poporului şi directorii SRI şi SIE. Noua constituţie mai prevede că preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, consilierii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente vor fi numiţi sau aleşi de Senat.
În noul proiect, legislativul are mai multe şanse, cel puţin pe hârtie, ca să se dizolve. În primul rând, termenul de 60 de zile a fost redus la 30. De altfel, preşedintele este obligat să dizolve parlamentul dacă acesta votează o hotărâre în acest sens.
Art.95.- (4) “Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate”.
Referitor la moţiunea de cenzură şi moţiunea simplă, senatorii şi deputaţii vor depune o moţiune de cenzură şi vor retrage încrederea acordată Guvernului, iniţiatorii vor fi obligaţi să se prezinte şi cu un nume de candidat pentru funcţia de premier.
Art.113.- (1) ”Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Prin moţiunea de cenzură semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Preşedinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată”.
În cazul în care o moţiune simplă este adoptată, ministrul vizat va fi revocat, la propunerea premierului.
Art.112.- (3) Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple, adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului, este revocat din funcţie la propunerea primului-ministru.
Şi Justiţia a fost afectată de noile schimbări! Mandatul membrilor CSM a fost redus de la şase la patru ani, deşi reprezentanţii Consiliului s-au declarat clar împotrivă. Cu toate acestea, parlamentarii au suplimentat numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM, de la 19 la 21.
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a decis ca Secţia de judecători din cadrul CSM să fie gestionată exclusiv de judecători, iar Secţia de procurori să se pronunţe exclusiv pe cariera profesională a procurorilor.
Art.134. -alin (1) „Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secţiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
O altă prevedere se referă la faptul că după modificările făcute, CCR nu mai poate verifica şi hotărârile Parlamentului, o prevedere inclusă în legea de funcţionare a Curţii în urmă cu aproximativ 3 ani.
Art.12.- (1) „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale vor putea forma un organ propriu de decizie şi executiv, prin care să propună măsuri referitoare la drepturile lor.
Art.6 -(1) „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”.
arlamentarii au mai introdus în legea fundamentală termenul „regiune”, ca unitate teritorial-administrativă a ţării.
Art.3.- (3) „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.