Marina Florea. Iubire, dor și melancolie în graiul toamnei

Motto: „…voiam să rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – și să lunec
odată cu vara în toamnă…

Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
Mi-e dat să mă smulg din priveliști
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit…”

(„Voiam să rămân în septembrie” de Nina Cassian)

 

          Iubirea este cea mai adâncă emoție pe care o cunoaște această lume…! Mai aproape de a o înțelege e tot, mai departe de a o simți nu e nimic. Este întâiul har pentru care omul trebuie să spună Lui Dumnezeu „mulțumesc”, este cel mai dulce gust al vieții datorită căruia omul îi spune propriei inimi „dumneavoastră”, este un elixir datorită căruia omul rămâne tânăr și după ce vârsta plictisitoare se năpustește cu toate junghiurile asupra tinereței nebune. Iubirea trăiește în oameni, iar oamenii trăiesc prin iubire. Nimeni nu are dreptul să interzică oamenilor a se naște, a iubi și a muri…!

          Dar nici a cânta…! Cântecul  din toate acestea, la cel mai grandios stadiu de febrilitate este plămădit. Muzica este fundalul, drumul și zarea ce vindecă – întocmai, buzele uscate de vântul toamnei sunt vindecate de omul pe care îl iubești.

          Muzica este soarele topit pe fereastra sufletului, iar cine o compune sau interpretează este îngerul din cel care o ascultă. De la mijitul primăverii, trecând prin lavele fierbinți ale verii și capriciile toamnei, până la ultimul viscol răgușit ce le domolește pe toate lăsănd  bătaia inimii să se acompanieze mai contopit cu iubirea, cum se lasă un rug să ardă mai înalt mistuindu-se-n propriile flăcări, muzica este voluptatea unui anotimp  clădit din toate: viața!

          Între septembrie și decembrie e toamna calendarului, între ieri și azi e toamna corpului, între azi și mâine e toamna sufletului…, din mâine în vecie nu va mai rămâne decât o poveste de iubire carbonizată într-un adio…!

          Și totuși, cea mai frumoasă și mai profundă poveste de iubire a fiecăruia dintre noi rămâne nu aceea pe care am trăit-o ci aceea pe care am căutat-o, nu aceea consumată ci aceea secretă…

          …Și totuși e toamnă acum în calendar, în corp, în suflet, pandemia mondială a secolului ne-nchide în casă, până și gândul lunecă în derivă, până și el e obosit făcând pași  prea grei, prea triști, prea scurți în arest acasă, căci afară e spaimă, trotuarul e graniță, întâlnirile sunt circumspecție, complicitate cinică, moarte, interdicțiile sunt condiție a libertății… Umbli prin rafturi, răscolești aerul cărților vechi, mirosul unui ziar pe hârtie, te întorci la iubirile din intimitatea trecutului, îți înfierbânți sângele, fiecare amintire pe care o redescoperi îți pare mereu alta, amețești învârtindu-te prin camere și ce altceva să mai faci?!

          Aaaa! Am găsit…! Ce minune, ce salvare, ce providență…! Ia să mă întorc la cântecele vremii mele, la cântăreții vremii mele, la iubirile vremii mele…! Ia să cinez la masa toamnei cu toamna însăși,  pe care nu mi-a mai rămas decât să o prefac în imaginația mea o amantă, ia să ascult lin cântece oprite-n ungherele sufletului pe care nu mi-a mai rămas decât să le prefac bucate, ia să prelungesc o clipă visul ce alerga în visul ce-a obosit, iar visul ce-a obosit în visul ce va pleca, ascultând-o noaptea aceasta de toamnă pe artista care mă fermeca pe când și frunzele ruginii îmi păreau flăcări verzi și mă farmecă și azi când piersica îmi pare rănită și-nsângerată: Marina Florea.

          De ce pe ea?! Pentru că atunci când anii, poverile, tristețile ne despart pe unul de celălalt nu este nimic mai remediabil decât să te întorci la iubirile strivite-n sărutarea gândului, închise în suflet ca în crisalide fluturii…! Frumoasa artistă, cuceritoare, interpretează muzică ușoară atât de frumos, de plăcut și alinător încât o dată în plus argumentează că cei răi nu ar trebui să iubescă, iar cei învinși ar trebui să uite definitiv de moarte și să o ia de la capăt.

          Da, Marina Florea este o interpretă de piese muzicale revărsate de la suflet la suflet…, da, Marina Florea este un om și un artist atât de frumos încât nu anii par să i se adune în urma sa, ci ea pare să lunece ca lumina pe deasupra lor și încă atât de plină de viață pe scenă încât pare să urce în spinarea anilor, să îi apuce de coame, să-i strunească în zăbale și să-i mâne în iureșul luptei pentru fericire, pentru bucurie, pentru plăcere, pentru  iubire, pentru viață…, căci viața fără cântec ne desparte de noi și ne-apropie de moarte!

          Iubirea nu trebuie îmblânzită, iubirea, dimpotrivă, trebuie aprinsă ca să dea în clocot, iar această poruncă a Lui Dumnezeu, nespusă dar angrenată în cărbunele vieții, împlinindu-se, ne urcă pe înălțimi sufletești.

          Eu nu am uitat-o pe Marina Florea, dar cui i s-a întâmplat aceasta să își umple paharul cu vin, inima cu iubire, ochii cu frumusețe și plăcere, apoi să-și apropie urechea de sunetele magice ale unei melodii cântate de ea, ale oricăreia din repertoriul ei, să-și lase obrazul sărutat de o mie de guri ale toamnei și gura lui stoarsă de șoapte de iubire, mii de șoapte de iubire. Își va aminti ce mult a iubit crezând întotdeauna, cu fiecare șoaptă, cu fiecare îmbrățișare, cu fiecare sărutare că va rămâne veșnic împreună cu cea pe care a iubit-o, cu cea care l-a iubit…! Căci hotar între iubire și iluzia de veșnicie nu există…, cu atât mai mult cu cât Marina Florea și melodiile sale de iubire, fiecare dintre ele pentru o gală a iubirii sunt!

Aurel V. Zgheran cu Marina Florea, București, 22 noiembrie 2014

          Minunat de provocator este să-ți spui cu surâs și suspin din toată ființa ta ce mult ai iubit, ce mult iubești, ce mult vei iubi…! Iubirea și dorul au cel mai melancolic grai: graiul toamnei. Eu astfel le mărturisesc Marinei Florea…!

          Ascultând-o pe Marina Florea nicio amintire nu moare, nicio speranță nu e searbădă…!

Aurel V. ZGHERAN   

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.